Istoric
Orașul Mangalia de astăzi este situat pe ruinele vestitei cetăți Callatis. Acesta a fost înființat în secolul al VI-lea î.Hr. de către coloniștii greci în locul unei așezări getice reprezentând una dintre coloniile elene înfloritoare. Pe la începutul secolului al XI-lea, cetatea era numită „Pangalia” și era considerată unul dintre cele mai de seamă porturi Dobrogene, pe lângă Constanța și Varna. Odată cu intrarea Dobrogei sub dominație otomană, zona a decăzut, însă își recâștigă strălucirea după 1878, atunci când orașul începe să se dezvolte. În 1930 Mangalia a devenit stațiune balneoclimaterică. După 1990, autoritățile au demarat proiecte pentru dezvoltarea turismului cultural, iar în acest fel sunt organizate în fiecare an mai multe manifestări – Festivalul Callatis, Gala Tânărului Actor, Festivalul Zile și Nopți de Literatură etc.
Callatis reprezintă una dintre coloniile cetății grecești Heraclea Pontica din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Chiar dacă a avut parte de multe războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat pentru 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirea perșilor, macedonenilor, dacilor si romanilor. Cetatea a fost distrusă odată cu invazia popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, din ea rămânând o simplă așezare de pescari. Callatis păstrează urmele începutului creştinismului, Sfântul Andrei a creat aici prima comunitate creştină din Europa.
Mangalia devine al doilea port maritim după Constanța, cu aproximativ 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care devin peste 10.000 pe timpul verii. Orașul se dezvoltă rapid datorită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întinde pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (Aurora de azi). Portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape.
Mangalia a fost portul de ataș al primului submarin românesc, „Delfinul” și al goeletei „Speranța”, folosită în anii 1972-1976 pentru turnajul serialelor „Doi ani de vacanță” de Sergiu Nicolaescu, și „Toate pînzele sus! ” de Mircea Mureșan.
După al doilea război mondial, orașul a devenit zonă militară de frontieră și turismul este neglijat pentru o perioadă de zece ani. În 1954 este redeschis tuturor, iar începând cu 1962 orașul intră în atenția guvernului, și devine un centru turistic important: în pădurea Comorova, de-a lungul mării, sunt construite cele șase stațiuni balneoclimaterice și de agrement „Olimp”, „Neptun”, „Jupiter”, „Cap Aurora”, „Venus” și „Saturn”, în timp ce vechiul și pitorescul oraș, tipic dobrogean, este modernizat.
Obiective turistice
Muzeul de arheologie Callatis este o instituție dedicată expunerii și conservării vestigiilor istorice ale vechii cetăți Callatis. Acesta a fost inaugurat în anul 1959, după ce lucrările de modernizare ale orașului au scos la iveală nenumărate vestigii din perioada neolitică, romană greacă și romano-bizantină. Muzeul din Mangalia cuprinde o multitudine de obiecte cu însemnătate istorică, de la exponatele aflate în incinta muzeului, până la monumente arheologice de pe teritoriul municipiului Mangalia, cum ar fi zidul de apărare al cetății Callatis, Necropola Romano-Bizantină și Mormântul princiar. Expoziția cuprinde coloane, capiteluri, frize cu metope, vase din sticlă sau ceramice, stele funerare, statuete, inscripții, reprezentații ale unor zeități, podoabe și bijuterii, monede, ustensile și multe alte obiecte cu caracter istoric. Unul dintre cele mai importante exponate ale muzeului este mormântul cu papirus, ce datează încă din secolul al IV-lea Î.H.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Mangalia este deschis zilnic începând cu ora 08.30 până la ora 19.30 în timpul sezonului și 16.30 în extrasezon.
Herghelia Mangalia se află la circa 3 kilometri nord de Municipiul Mangalia și la aproximativ 500 de metri de țărmul Mării Negre. Aceasta a fost înființată în anul 1926 și reprezintă cel mai mare complex de acest gen din zona de sud-est a Europei. Adăpostește aproximativ 350 de cai de rasă, precum: pur sânge arab, semigreu și ponei. Caii hergheliei sunt antrenați periodic pe malul mării, între stațiunile Saturn și Venus, oferindu-le turiștilor un spectacol grandios. Hipodromul Mangalia are o suprafață de 19 ha și este singurul din România, fiind conceput special pentru cursele de galop. Pe timpul estival, pe hipodrom se organizează competiții de călărie la care iau parte herghelii și crescători din întreaga țară.
În afara profilului zootehnic, Herghelia Mangalia reprezintă un centru de agrement excelent fiind totodată o atracție turistică de renume. Turiștii pot face plimbări de agrement pe malul mării, fie calare, fie cu trăsura.
Edificiul Bizantin din Mangalia este un monument istoric care datează din perioada secolelor V-VI d. Hr. Vestigiile istorice au fost descoperite între anii 1993-1995 pe terenul aferent hotelului President și au fost incluse în clădirea acestuia, acolo unde s-a deschis și un muzeu.
Moscheea Esmahan Sultan reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice și de cult din sudul litoralului românesc. Lăcașul de cult musulman a fost construit în anul 1573 de către fiica unuia dinte cei mai mari conducători ai Imperiului Otoman. Moscheea este realizată din piatră cioplită, recuperată din ruinele cetății Callatis. Interiorul acesteia este lipsit de picturi murale sau alte obiecte decorative. Tavanul este decorat cu lemn și reprezintă o lucrare plină de frumusețe și măiestrie artistică atrăgând atenția tuturor vizitatorilor. În curte se regăsește o fântână realizată din pietre provenite dintr-un mormânt antic. Moscheea este înconjurată de un cimitir la fel de valoros ca și monumentul în sine deoarece conține morminte musulmane cu o vechime de peste 300 de ani.
Vegetația, flora și fauna
Pe cordoanele de nisip din faţa lacurilor sau pe plajă s-a dezvoltat o vegetaţie psamofilă (de nisip) asociată cu vegetaţia halofilă (de sărătură), cu specii puţine, adaptate numai condiţiilor ecologice specifice: perişorul de nisip, scaiul de nisip, cârcelul, varza de mare, lucerna de nisip, guşa porumbelului și altele. Pentru fixarea nisipurilor pe plaje şi pentru a se opri degradarea falezelor s-au plantat numeroase specii de arbori şi arbuşti, precum salcâm, cătină, pin, păducel sau salcie.
Unicitatea pădurii Comorova este dată de istoria acesteia, însă şi de mixul de floră şi faună. Aceasta o face unică atât pe litoral, cât şi în România, prin caracterul său insular de tip balcanic, unde sunt ocrotite câteva specii de stejar, frasin, jugastru, sau tei argintiu. Flora pădurii expune nu mai puţin de 60 de stejari brumării de diferite vârste şi dimensiuni, dintre care unii de vârstă seculară. Pe văi se dezvoltă arbuşti şi tufişuri cu specii submediteraneene: iasomia sălbatică, cărpiniţa, migdalul pitic, porumbarul.
Printre ierburi şi tufişuri trăiesc dihorul de stepă, specii de rozătoare, precum popândăul şi şoarecele dungat de stepă, şopârle, şerpi, ţestoasa dobrogeană. În afara păsărilor de apă, se regăsesc: potârnichea, prepeliţa, graurul, ciocârlia, coţofana, iar dintre aranee şi insecte merită menţionate păianjenul văduva neagră, diverse lăcuste, cărăbuşi, fluturi etc.
Cazare în stațiunea Mangalia
Când vine vorba de hoteluri, Stațiunea Mangalia se poate mândri cu cele mai noi și moderne clădiri, amplasate pe faleza care bordează ţărmul mării. Acestea oferă condiţii de cazare tot timpul anului.
Așadar, în Stațiunea Mangalia, cazare poți să găsești la Hotelul Paradiso *** (fostul Hotel Siemens) care este situat pe faleza oraşului, la 25 de metri de plajă. Datorită aşezării perpendiculare pe linia ţărmului, toate cele 273 de camere au vedere spre mare. Una dintre atracțiile hotelului este piscina acoperită, cu apă de mare filtrată și încălzită.
Hotel New Belvedere ***** Mangalia este fostul Hotel President, redenumit si reclasificat la 5 stele în anul 2016. Acesta beneficiază de o poziționare deosebită deoarece este construit la numai 50 de m distanță de plajă, pe locul unor ruine ale Cetății Callatis, de aceea este numit hotel-muzeu.
Tot în Stațiunea Mangalia, cazare poți găsi și la Sanatoriul Balnear Mangalia, o baza de tratament cu renume pe litoralul romanesc care dispune de un hotel de două stele, cu capacitatea de 200 locuri, două secţii clinice cu câte 75 de paturi şi două baze moderne de tratament.
