Mangalia este ce mai sudică stațiune de pe litoralul românesc al Marii Negre (44 km de la Constanța), ridicată pe locul vechii cetăți grecești Callatis.
Istoric
Localitatea a fost întemeiată la începutul secolului al VI-lea î.e.n., sub numele de Callatis, pe locul unei așezări autohtone mai vechi, Cerbatis, de către coloniștii greci veniți din Heracleea Pontica. Orașul „Mangalia” (Pangalia) apare prima oară pe o hartă făcută la Pisa în secolul al XIIlea. După 1965 stațiunea se dezvoltă odată cu celelalte stațiuni de pe litoralul Mării Negre.
Clima
Mangalia beneficiază de un climat de câmpie influențat de Marea Neagră. Temperatura medie anuală este de 11,2°C (media lunii iulie este 21,8°C, iar a lunii ianuarie de peste - 0,2°C). Primăverile sunt timpurii, dar reci, iar toamnele prelungite și calde. Nebulozitatea este redusă, în timpul verii soarele strălucind cca. 12 ore pe zi. Anual se însumează peste 2500 ore de strălucire a soarelui. Precipitațiile medii se situează la 400 mm anual. Vânturi predominante din direcțiile nord-est și vest. Brizele se simt mai puternic vara la țărmul mării, ziua dinspre mare spre uscat, noaptea invers.
Factori Naturali Terapeutici
Ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, calcice, mezotermale: 21- 28°C; apa mării - are o mineralizare de 15,5 g/l; nămol sapropelic extras și transportat din lacul Techirghiol; nămol de turbă aflat în turbăria din partea de nord a orașului Mangalia. Bioclimat marin bogat în aerosoli salini și radiație solară, cu efect excitant asupra organismului.