Stațiunea Ocna Sibiului este situată în partea nord-vestică a depresiunii Sibiului, la o altitudine de 400 m față de nivelul mării și la 15 km de municipiul Sibiu. În prezent 15 lacuri cu apă minerală cloruro-sodică ocupă locașurile vechilor saline, cu efecte curative deosebite.
Istoric
Zăcămintele de sare și cadrul natural au facilitat apariția așezărilor umane chiar din timpurile preistorice. Localitatea Ocna Sibiului este atestată în anul 1263 sub denumirea de Terra Wiz (Pământul Visa – toponimicul românesc al râului ce străbate localitatea), într-un document al regelui Ungariei, Ștefan, iar în 1598 ambasadorul împăratului Rudolf al II-lea, acreditat pe lângă Mihai Viteazu, menționează efectul terapeutic al lacurilor. Pentru prima oară, în 1820 este efectuată o analiză a apei din punct de vedere chimic, pentru ca în anul 1820 să fie oficial deschisă stațiunea Ocna Sibiului. În perioada anilor 1900-1909 se construiește complexul balnear.
Clima
Climatul zonei este temperat continental, de deal și de podiș, cu unele nuanțe locale precum inversiuni de temperaturi iarna, calm atmosferic, dar și particularități climatice care au un rol important în prevenirea și tratarea diferitelor boli.
Factori Naturali Terapeutici
Apele sărate de mare concentrație ale lacurilor, apa minerală a izvorului Horea, nămolul sapropelic. Topoclimatul sedativ relaxant are efecte tonifiante asupra organismului uman.
