Stațiunea se află în zona subcarpatică, pe valea pârâului Slănic, într-o regiune de dealuri împădurite, la o distanță de 45 km de Ploiești.
Istoric
Exploatarea de sare din Slănic Prahova este atestată documentar de peste trei secole, cea mai recentă atestare a unei exploatări de sare din România. Prima atestare a localității datează din 1532, iar a doua din 1685, când spătarul Mihai Cantacuzino cumpără jumătate din moșia Slănic pentru a deschide ocne. Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spătarul Mihai Cantacuzino a deschis și exploatările de la Baia Baciului. În anul 1713 spătarul Cantacuzino donează moșia sa din Slănic împreună cu ocnele de sare mânăstirii Colțea din București. În anul 1912 în aceste mine s-a introdus curentul electric, s-a eliminat exploatarea manuală, s-au făcut modernizări. În anul 1914 prin prăbușirea unei mine de sare aflate în mijlocul muntelui s-a format Lacul Miresii (20 m adâncime), cunoscut și ca Grota Miresii.
Clima
Climat de dealuri și coline împădurite. Temperatura medie anuală este de 9°C, cu veri plăcute (în iulie media atinge 19,5°C) și ierni relativ blânde (în ianuarie, media este de cca. -3,5°C). Media anuală a precipitațiilor atinge 750 mm. Datorită poziției sale intracolinare, stațiunea beneficiază de un topoclimat de adăpost.
Factori Naturali Terapeutici
Apa minerală a lacurilor, clorurată - sodică, concentrată; nămol terapeutic extras din lacurile Baia Baciului și Baia Porcilor; microclimatul salinei Unirea. Bioclimat sedativ-indiferent de cruțare.