Staţiunea balneoclimaterică Amara se află în partea sudică a ţării, la aproximativ 7 km de oraşul Slobozia, reşedinţa judeţului Ialomiţa, 120 km distanţă de Marea Neagră şi 130 km de Delta Dunării. Staţiunea balneară se află la 2 km. de localitatea cu acelaşi nume, beneficiind şi de o plajă pe malul lacului pentru efectuarea de băi solare.
Datorită amplasării favorabile, staţiunea Amara este o locaţie ideală pentru cei ce doresc să se relaxeze şi să beneficieze de diverse tratamente naturale. Aici, nu doar apele, dar şi nămolul constituie factorii de cură principali, folosiţi în tratarea unor boli sau afecţiuni reumatice. Investiţiile de la nivel local au dus la creşterea numărului de turişti şi la amenajarea locului. Staţiunea Amara a devenit faimoasă după jumătatea secolului al XIX-lea, când specialiştii au descoperit în lacul din apropiere nămol sapropelic, utilizat în tratarea afecţiunilor reumatismale. Pe lângă beneficiile terapeutice, turiştii vin aici pentru numeroasele festivaluri şi plaje care le stau la dispoziţie: Perla, UGSR, Splendid şi Mirceşti. Plajele sunt administrate de către entități private, iar accesul se face pe baza plății unei taxe ce variază între 5 şi 10 lei.
Anual, în staţiune, se organizează Festivalul Naţional de Interpretare a Muzicii Uşoare Româneşti „Trofeul Tinereţii”, la începutul lunii august, fiind cel mai longeviv festival de acest tip.
De staţiunea Amara se auzea încă de pe vremea lui Matei Basarab, dar turiștii au început să o frecventeze în 1892. Câţiva ani mai târziu, turiştii cunoşteau deja efectele tratamentelor cu nămolurile sapropelice de pe fundul Lacului Amara, ce au în compoziţie 40% substanţe organice şi 41% substanţe minerale. Nămolul extras din lac este indicat pentru diferite afecţiuni, iar apa lacului are un conţinut ridicat de sulfat, clorură de sodiu şi de magneziu.
Afecţiunile cel mai des tratate aici sunt cele reumatismale degenerative, inflamatorii şi post-traumatice ale aparatului locomotor. În plus, procedurile realizate aici sunt indicate pentru boli ginecologice şi boli asociate (endocrine, urologice, dermatologice, boli profesionale). În apropierea lacului Amara au fost descoperite mai multe specii protejate, precum egreta mică, corcodelul mare, chira de baltă, barza albă, lebăda de vară. Flora şi fauna din zonă sunt specifice regiunilor de stepă, iar pânza freatică asigură alimentarea corespunzătoare a lacului.
Istoric
Staţiunea Amara a fost atestată documentar din anul 1880, moment în care s-a înfiripat satul pe o suprafață de aproximativ două hectare. Primii locuitori ai satului au fost ciobanii care practicau transhumanța prin regiunile muntoase din zona Buzăului. Într-o perioadă, staţiunea a funcţionat ca “moșie călugărească”, fiind sub stăpânirea Mânăstirii Slobozia. Mocanii ce veneau aici cu oile pentru păşunat erau impresionaţi de vegetația de stepă specifică zonei, dar și de porţiunile cu nămol, printre care și lacul Amara, ajuns celebru la mijlocul secolului al XIX-lea pentru efectul curativ al oaselor și al diverselor afecţiuni dermatologice.
În 1897, profesorul I. Provianu, din Călărași consemna: “Apa precum și nămolul lacului Amara, deși nu sunt bine cunoscute de medici și prin urmare, nici recomandate și deşi nu s-a făcut nici o instalație pentru luarea de băi, totuși locuitorii judeţului, din propriul lor instinct întrebuințează cu succes apa și nămolul lacului. Suferinzii care fac băi în acest lac închiriază locuințe prin împrejurimi și se bucură de calităţile benefice ale acestor bogății naturale”. Opt ani mai târziu, s-a construit un edificiu din bârne pentru realizarea de băi calde, dar apoi a fost distrus în timpul primului război mondial. În anul 1955, Amara a început să se contureze ca stațiune balneoclimaterică și s-a început și construcția unui centru balnear, complexul UGSR, începută în 1968 şi terminată 5 ani mai târziu.
În anul 1965, un medic şi-a tratat cu succes soţia la Policlinica Balneară Amara, iar mai apoi, după numeroase studii, doctorul a brevetat o serie de creme, unguente și geluri ce conţineau extract de nămol sapropelic din gama “PellAmar”.
Tot atunci, s-a realizat prima formă omologată injectabilă sub același nume, ce valorifica potenţialul bioenergetic din nămol, produs promovat mai apoi în 120 de state ale lumii. Produsele au fost fabricate şi comercializate până în anul 1989, dar şi-au păstrat renumele şi după, fiind considerate eficiente în tratarea afecțiunilor reumatismale și dermatologice.
Administrație & Demografie
Potrivit recensământului realizat în 2011, în Amara locuiau 7.345 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.627 de locuitori. Marea parte a locuitorilor sunt români, iar pentru restul populaţiei, etnia nu este cunoscută. Orașul Amara este format din localitatea componentă Amara, dar și din satul Amara Nouă. Orarul administrează şi stațiunea balneoclimaterică Amara, aflată la 2 km de orașul cu același nume.
Apele Termale și Clima
Staţiunea Amara are un climat continental de stepă, unde verile sunt călduroase şi iernile reci. Temperatura medie este de 10.3°C, precipitaţiile sunt reduse, iar umiditatea medie se ridică la 63%. În perioada sezonului rece, predomină vânturile nord-estice, iar specific acestei regiuni este crivățul.
Principalele resurse terapeutice ale staţiunii sunt apa lacului Amara, puternic sulfată, cu clorură de sodiu şi de magneziu şi nămolul sapropelic. Grosimea stratului de nămol în lac este de 30-60 cm. Lacul Amara se întinde pe o lungime de 4 km, iar compoziţia chimică a apei are numeroase indicaţii terapeutice. Apa lacului Amara este slab bromurata şi are o mineralizate totală de 9,88 g/L. Datorită conţinutului bogat în sulfaţi, apa are un gust uşor amar, de unde şi denumirea lacului şi implicit a staţiunii. Nămolul sapropelic ce provine din lac are un conţinut de 66,6 % apă, apa minerală de la sonda de cura internă, sulfuroasă, slab sulfatată, bicarbonată, sodică, magneziană, hipotonă, cu o mineralizare totală de 1,6 g/L.
Beneficiile terapeutice
Staţiunea are numeroase indicaţii terapeutice, iar nămolul şi apele pot trata:
· Reumatismul articular şi degenerativ
· Poliartroza
· Afecţiuni neurologice periferice
· Afecţiuni ginecologice
· Sechele post-traumatice
· Boli ale oaselor
· Afecţiuni dermatologice
· Afecţiuni endocrine
· Boli profesionale
Proceduri
· băi şi împachetări cu nămol calde
· cataplasme cu nămol rece
· electroterapie
· aerohelioterapie
· cură internă de apă minerală
· hidroterapie
Cura în staţiunea Amara este contraindicată pacienţilor care au nevroze, tuberculoză pulmonară activă, afecţiuni cardiovasculare, astm bronșic sau boala Basedow.
Vegetaţia, flora și fauna
Vegetaţia judeţului Ialomiţa din care face parte staţiunea are caracter de stepă pe 65%, observându-se următoarele feluri de stepă: primară și silvostepă, cu păduri mari de stejar pufos şi brumăriu, gârniţă, salcâm, stepă, cu arbori şi frasini, peri şi mere pădureţe, ulmi.
Important de ştiut este faptul că mare parte din fauna județului Ialomița are valoare cinegetică, fiind o resursă pentru dezvoltarea locală durabilă. Fauna existentă în staţiune şi în regiunea Ialomiței cuprinde animale de stepă și de pădure precum popândăul, hârciog, șoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, nevăstuica, mistrețul, vulpea, viezurele, iar dintre reptile, șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de câmp. Staţiunea este o arie protejată ce găzduiește numeroase specii de păsări ce necesită protecţie strictă precum egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebăda de vară, eretele de stuf, chira de baltă, corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă. Din categoria peştilor, reprezentativi pentru această zonă sunt bibanul, crapul, caracuda, babușca, știuca, somnul și morunul.
Obiective turistice
Zona Bărăganului este cunoscută pentru spectacole şi festivalurile din perioada verii precum Trofeul Tinereţiisaufestivalul de folclor Floare de pe Bărăgan. În plus, în Slobozia, la 7 km de Amara, se organizează în sezonul estivalSărbătorile Sloboziei, Festivalul Berii, dar şi diverse târguri şi expoziţii cu vânzare. Pentru fanii clătitelor, e bine de ştiut că există aici, în luna august, Festivalul Clătitelor, unde pofticioşii pot mânca clătite pe săturate. Tot pe parcursul verii, la începutul lunii iulie, staţiunea găzduieşte Festivalul Nămolului.
Regiunea în care se afla staţiunea Amara deține numeroase obiective turistice, aflate la mică distanţă unele de altele. Printre acestea, cele mai vizitate sunt:
· Muzeul Naţional al AgriculturiiEste unic în România şi se afla în Slobozia, fiind deschis în 1996. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de peste 17.000 de metri pătraţi şi cuprinde o fermă, o moară cu pietre pentru măcinat grâu şi porumb, o moară ţărăneasca în judeţul Hunedoara şi Biserica de lemn “Sfântul Nicolae”. Biserica a fost atestată documentar încă din 1737 şi a fost mutată în parcul Muzeului Agriculturii în anii 2000.
· Cetatea Histria figurează în lista Patrimoniului European şicuprinde ruine greco-romane, dar şi Muzeul Cetăţii Histria. Muzeul se poate mândri cu basoreliefuri alese, numeroase amfore şi altare vechi de peste două milenii.
· Zona litoralului românesc cu staţiunile Mamaia, Eforie, Neptun, Saturn, Jupiter, Cap Aurora, Olimp, Costineşti, Mangalia, Năvodari
· Monumentul de la Adamclisi este unul dintre cele mai antice vestigii de pe teritoriul României şi datează de pe vremea dacilor şi a romanilor, fiind ridicat pentru a celebra victoria romanilor împotriva dacilor din anul 102.
· Parcul dendrologic din Amara este un alt obiectiv turistic vizitat de turişti şi este cel mai mare parc de acest tip din sud-estul României. Parcul se întinde pe suprafaţa a 64 hectare şi completează oferta turistică balneară din staţiune. Parcul este o oază de verdeaţă, în care crescnenumăratele specii de pomi şi arbuşti. Parcul este ideal pentru plimbări, jogging sau lectură în aer liber.
· Pivniţele Murfatlar au cea mai mare cramă din România care deține peste 3000 hectarede viță de vie amplasate în jurul acesteia. Turiştii pot opta şi pentru o degustare de vinuri.
· Delta Dunării unde turiştii se pot plimba cu vaporul pe braţele Dunării, pot vedea nuferi şi pescăruşi, pot practica pescuitul sau vânătoarea. Delta Dunării este o destinaţie turistică unică în Europa, o zonă ce nu şi-a pierdut încă sălbăticia. Delta are multe privelişti de oferit turiştilor, fiind parte a patrimoniului UNESCO şi primind premiul pentru turism sustenabil în anul 2011.
Cazare Amara
Când vor să viziteze staţiunea Amara, turiştii au numeroase posibilităţi de cazare, începând cu hoteluri de trei şi patru stele, chiar în staţiune, dar şi la 7 km. de staţiune, în oraşul Slobozia, unde există pensiuni şi vile la preţuri rezonabile, cu condiţii de cazare bune.
Hotel Amara Dana **** este un complex hotelier amplasat într-un spaţiu natural, plin de verdeaţă, chiar în apropierea parcului central. Hotelul a fost renovat recent, oferind condiţii excelente de cazare, servicii de wellness şi chiar şi o plajă privată. În incinta hotelului, se află Restaurantul Dana, de unde turiştii pot servi bucate tradiţionale şi exotice. Hotelul are o capacitate de 39 de camere, dotate cu aer condiţionat şi încălzire centrală, telefon, baie proprie, halat de baie şi papuci, birou, TV plasmă, internet Wi-Fi gratuit.
Hotel Heaven se află la 9 minute pe jos față de plajă, în Amara, la 6 km de Slobozia. Hotelul are o capacitate de 25 de persoane, iar preţurile încep de la 150 lei. Unitatea de cazare dispune de terasă la soare cu vedere la lac şi parcare privată.
Hotelul Lebăda are o capacitate de 364 de locuri, dispune de camere single și duble, sala de fitness, biblioteca, restaurant dar şi de o bază de tratament, unde turiştii îşi pot trata anumite afecţiuni. Amplasat pe malul lacului Amara, într-un parc dendrologic de 120 ha., hotelul reprezintă o atracție, mai ales datorită plajei terapeutice pe care o deţine, plajă structurată pe categorii: nudism bărbaţi, femei și comun.
Hotelul Evergreen este situat tot localitatea Amara, pe malul lacului. Unitatea deţine şi piscină în aer liber sezonieră, WiFi și parcare privată. Camerele au ecran plat şi sunt prevăzute cu zonă de relaxare, baie proprie cu duș.
