Staţiunea Moneasa este supradenumită Perla Munţilor Apusenişi este situată în partea vestică a ţării, la poalele Masivului Codru-Moma, la o altitudine de 280 m, ascunsă într-o depresiune relativ joasă de pe valea Moneasa. Moneasa se află la distanţă de 110 km de Arad şi 20 de km de oraşul Sebiş. Izvoarele de ape termale de aici sunt bicarbonate, calcice, magnezice, sodice, hipotone cu un efect benefic în cazul asteniei nervoase şi îmbolnăvirilor aparatului locomotor sau ale sistemului nervos. Cadrul natural este de o frumuseţe aparte, cu culmi muntoase din roci calcaroase, păduri înverzite, castani şi lilieci sălbatici. Aerul puternic ionizat, efectele apelor izvoarelor, modernizările, potenţialul turistic au contribuit la formarea imaginii staţiunii.
Important de menţionat este faptul că staţiunea nu este vizitată doar de cei ce au nevoie de tratament, existând şi numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber și pentru ceilalalți datorită sălilor de teatru şi cinema, bărcilor de pe lacul de agrement din vecinătatea hotelului Moneasa și a terenurilor de sport. De asemenea, există în Moneasa evenimente precum Festivalul Clătitelor(iulie), Glasul Ceaunelor(septembrie) sau Festivalul naţional al tinerilor interpreţi de muzică populară (august). Pe lângă factorii naturali de cură, staţiunea Moneasa are în dotare și instalaţii pentru băi calde cu apă minerală în căzi şi bazine, kinetoterapie, gimnastică medicală, instalaţii de electro şi fizioterapie, masaj, împachetări cu parafină, bazine cu apă mezotermală în aer liber, solarii pentru aerohelioterapie. În ceea ce priveşte activităţile de agrement, turiştii mai pot face plimbări în Munţii Codru-Moma sau pot juca tenis, volei, fotbal, handbal. Pentru băi, Moneasa deține numeroase hoteluri cu baze de tratament unde turiștii pot profita de beneficiile apelor.
Istoric
Despre localitatea Moneasa, ştim că aceasta a fost integrată iniţial în teritoriul cetăţii şi domeniului Dezna, dar mai apoi, Moneasa şi-a creat o istorie distinctă, datorită poziţiei geografice, a izvoarelor termale, bogăţiilor solului şi subsolului. Chiar şi numele localităţii este strâns legat de izvoarele termale, cuvântul „monea” însemnând în turcă „baie” sau „loc de scăldat”.
Prima atestare documentară a localităţii Moneasa datează din anul 1561, când se menţionează o aşezare integrată domeniului şi cetăţii Dezna de Moneasa. Mai apoi, în 1774, denumirea localităţii apare sub numele de „Monyasza”, iar în 1828 şi 1851, staţiunea este scrisă sub forma „Monyaza” sau „Monyasza”. Termenul maghiar „Menyháza” înseamnă de fapt „loc de salvare, însănătoşire”.
În ceea ce priveşte apele termale, acestea încep să fie cunoscute abia după anii 1800. Din punct de vedere administrativ, Moneasa a aparţinut mai întâi de Imperiul Habsburgic, apoi de Imperiului Otoman, cel Habsburgic, iar în sfârşit, din 1918, Moneasa era ţinut românesc. Diversitatea etnică a Monesei, dobândită de-a lungul anilor şi diverselor stăpâniri au dus la convieţuirea în armonie a românilor cu germani, maghiari, slovaci sau evrei. Totuşi, este important de menționat faptul că majoritatea populaţiei era de naţionalitate română, încă din vremuri străvechi. În perioada ocupării de turci, aceştia descoperă apele termale, dar nu contribuie la realizarea unei infrastructuri de exploatare a acesteia. Abia la sfârşitul secolului al XIX-lea, când contele Friedrich Wenckheim devine administrator şi proprietar al acestor locuri, Moneasa cunoaşte o perioadă înfloritoare, datorită investiţiilor şi modernizărilor aduse. Tot în acea perioadă, se construieşte calea ferată Sebiş – Moneasa, pe o distanţă de 20 km, uşurând accesul către staţiune. În perioada Contelui Friedrich, se construieşte şi prima unitate de cazare Vila Nr. 1, un edificiu modern, cu o capacitate de 80 de persoane şi un restaurant din sticlă pentru 300 de persoane.
La acea vreme, clădirea băilor termale era exemplu pentru europeni, fiind realizată din marmură roşie la parterul clădirii, iar la etaj, erau camere de cazare moderne, cu un design modern pentru vizitatori şi pentru pacienţi. Cu timpul, numărul pacienţilor a crescut, ajungându-se să vină chiar şi 2000 de oameni/zi. În perioada comunistă, Vila nr.1 a trecut în proprietatea statului, iar după anul 1989, a ajuns o ruină.
Obiective turistice
Circuitul turistic al acestei zone se remarcă prin bogăţia culturală şi cadrul pitoresc.
Ø Biserica Catolică construită în anul 1761 deţine un turn cu ceas ce oferă o panoramă a staţiunii. Deşi momentan, ceasul din turn nu funcţionează şi nu redă ora exactă, autorităţile sunt în proces de reparare al mecanismului ceasului.
Ø Complexul de Peşteri “Hoanca Coului” şi “Izoi” se află chiar în orașul-stațiune, în Munţii Codru-Moma. Masivul Codru-Moma este o grupă montană a Munților Apuseni ce aparţine de lanţul Occidentalilor. În aceste peşteri s-au descoperit unelte de cremene şi oase de Ursus Spaeleus, fragmente ceramice ale culturii Coţofeni, cultură ce datează din epoca epoca bronzului.
Ø Peştera Liliecilor este săpată în calcar negru, iar accesul se face pe o potecă turistică marcată cu bandă albastră ce pleacă din staţiunea Moneasa. Traseul durează o oră şi 30 de minute şi are dificultate medie. Chiar în apropiere, se află izvorul pârâului ce trece prin staţiune. Peştera este o arie protejată. Deşi unii biologi consideră că peștera nu ar trebui să fie vizitată, deoarece turiştii pot pune în pericol habitatul liliecilor, mulţi curioși trec anual pragul peşterii.
Ø Peștera Cristalelor este unică în lume, având în compoziţie roci de calcar negru. Peştera se află chiar în apropierea Monesei, fiind situată pe platoul carstic Vașcău. Valoarea geologică și științifică a peşterii este una de real interes. Aici, s-au fost descoperite urme ale ursului de peșteră sau de caveran, specie rară de urs, răspândită în Europa în timpul Pleistocenului.
Ø Rezervaţia de nuferi din Moneasareprezintă una din cele mai frecventate locuri pe timp de vară, turiştii având posibilitatea de a se plimba cu barca pe lacul cu nuferi termali.
Ø Altă atracţie turistică din apropiere se află în Arad, la aproximativ 70 km. distanță. Biserica Roșie din Arad aparţine Bisericii Evanghelice-Luterane şi denumirea sa provine de la culoarea pereţilor exteriori, din cărămidă șlefuită. Construcția bisericii a început în 1905, arhitectura este neogotică și are o turlă înaltă de 45 m.
Ø Dacă tot aţi ajuns în Arad, Cetatea Aradului este un alt obiectiv turistic ce nu trebuie ratat. În timpul stăpânii austro-ungare, clădirea avea rol de închisoare militară. Cetatea a fost ridicatăîntre anii 1763 – 1783, pe vremea împărătesei Maria Tereza şi are formă de stea cu 6 colțuri.
Ø Tot în Arad se află Clădirea Palatului Administrativ, ce funcţionează pe post de Primărie. Edificiul este una din cele maiimpunătoare construcții din oraș, cu o arhitectură în stil renascentist. Turiştii pot vizita palatul după ora 17.00, însoțiți de un ghid. Clădirea are un plan în formă de U, un turn de 54 m şi un orologiu adus din Elveţia cu un mecanism care cântă un cântec patriotic la oră fixă.
