Obiective turistice în stațiunea balneară Covasna 2020

Covasna este cunoscută şi sub numele de Staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate, datorită climei blânde, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele regiunii sunt valorificate în centrele de tratament pe întreaga durată a anului. În anul 1882, apa minerală a izvorului Horgasz a fost premiată la Trieste.

Regiunea Covasnei are o istorie foarte veche. Au fost găsite artefacte încă din epoca neolitică şi era bronzului care atestă existenţa milenară. Se pare că cetatea nu avea rol strategic la acea vreme, ci mai degrabă rol observare. În anul 1942, arheologul Ferenczi Istvan a descoperit o clădire despre care s-a arătat că data incă din epoca romană, din secolul II e.n. Clădirea arată limitele teritoriului ocupat de romani în Dacia.

După o îndelungată perioadă în care staţiunea nu a fost amintită în documente, în 1548 localitatea apare cu numele Kowazna. Mai apoi, Covasna a devenit centrul administrativ al Scaunului Orbai datorită dezvoltării rapide şi al amplasării favorabile. În Covasna, la începutului secolului al XV-lea existau următoarele categorii sociale: oameni de vază, călăreţi şi pedestraşi. În 1764, la cererea împărătesei Maria Tereza, au fost înfiinţate regimentele de grăniceri secui, eveniment ce a dus la întâmplări sângeroase din cauza abuzurilor autorităţilor militare.

Locuitorii din Covasna au participat la luptele de la Revoluţia de la 1848. S-a format aici un detaşament din 88 de persoane, dintre care 23 au murit în timpul Revoluţiei. După acea perioadă, în timpul dictaturii militare şi a neoabsolutismului, locuitorii Covasnei au trecut printr-o perioadă grea, plină de presiuni. După anii 1860, situaţia generală şi viaţa economico-socială a Covasnei s-a îmbunătăţit considerabil.

Obiective turistice în stațiunea Covasna

Judeţul Covasna mai este denumit şi că “Ţinutul Conacelor” deoarece aici există numeroase castele şi conace. Multe din ele au fost restaurate, recondiţionate şi introduse în circuitul turistic. Se pot face excursii organizate şi tururi ale împrejurimilor iar turiştii pot vizita conacele şi atelierele tradiţionale ale meşterilor. Puteţi chiar participa la un curs de olărit sau sculptat ca să învăţaţi din meseria lor transmisă din generaţie în generaţie. În judeţul Covasna se pot organiza trasee de aventura la Balvanyos Adventure Park, cursuri de echitaţie, plimbări cu căruţe trase de cai sau cu Mocăniţa chiar în staţiunea Covasna, pe Valea Zânelor.

Cele mai importante obiective turistice din zonă sunt:

• Băile Balvanyos – este recunoscută pentru proprietăţile izvoarelor minerale şi emanaţiile post-vulcanice sub formă de mofete. Compoziţia chimică a apelor izvoarelor este recomandată în tratamentele anumitor afecţiuni stomacale şi intestinale, iar mofetele sunt adevărate “guri de oxigen” pentru cei cu probleme cardio sau vasculare. Pădurile din jurul staţiunii oferă turiştilor mediul ideal pentru drumeţii. Totodată, exista aici trei peşteri Gyilkos, Begyenko şi Pucioasa ce pot fi vizitate.

• Plimbări cu mocăniţa – Nu numai Maramureşul se poate lăuda cu propria-i mocăniţa ci şi Covasna. Dacă sunteţi în Covasna, puteţi alege unul din cele două trasee: Clermont – Cetatea Zânelor şi Clermont – Șiclău (Planul Înclinat). Planul Înclinat din Valea Zânelor este o atracţie unică în Europa, iar construcţia a fost începută la 1886 de inginerul Emil Lux şi terminată de baronul Groedel în 1889. Se spune ca acest plan înclinat folosea forţa gravitaţională pentru transportarea vagoane cu lemne, fără nicio altă sursă de energie.

• Monumentele istorice de la Ozun – Ozun este o localitate învecinată plină de istorie, cu un numărul mare de monumente istorice, intrate astăzi în circuitul turistic. Dintre acestea, turiştii pot alege să viziteze Biserica Reformată din secolul XV, fosta cetate unde există în prezent un turn de clopot cu cupola în formă de ceapă, Biserica romano-catolică, un obelisc ridicat în cinstea soldaţilor celui de-al Doilea Război Mondial şi multe conace considerate monumente de artă (castelul Beldi-Mikes, conacul Ujvarossy-Agoston, conacul Temesvary, conacul Punkosti – în care funcţionează biblioteca „Erdelyi Lajos”).

• Vulcanul Balta Dracului – Este un monument al naturii situat în centrul oraşului Covasna. Vulcanul este inactiv în prezent iar ultima erupţie a avut loc în 1984. Dioxidul de carbon din gazele emanate de acest vulcan se prezintă sub formă de mofete şi are o puritate ridicată.

• Valea Zânelor este o zonă de poveste, împădurita şi cuprinde Planul Înclinat, Şiclău şi o cascadă spectaculoasă. În fiecare an, în luna iulie, în Valea Zânelor are loc Nedeia Mocănească, o sărbătoare locală ce primeşte sute de turişti.

• Cetatea Miske este situată în pădurea Miske, aproape de centrul oraşului Covasna, într-un cadru natural de poveste. Legenda spune că în această cetate ar fi locuit Ileana Cosânzeana. În subsol ar fi fost ascunsă averea, păzită de un cocoş care dormea o dată la şapte ani. Atunci se deschideau nişte porţi secrete, iar averea putea fi văzută de cei care se aflau prin preajma cetăţii.

Vegetaţia, Flora şi Faună

Specificul climatic şi formele de relief existente aici creează condiţiile dezvoltării unei vegetaţii variate. Cea mai întinsă suprafaţa este ocupată de pădurile de răşinoase (molid şi brad), iar mai apoi de foioase (stejar). În anul 1995, o vijelie şi-a pus amprenta pe versanţii vestici ai Carpaţilor de curbura, doborând aproape 3.000 ha de brad şi molid. În prezent, suprafaţă a fost replantata, însă aspectul masivelor montane şi aeroionizarea au fost afectate.

În pajiştile existente aici cresc specii ierboase cu flori de opaiţa, sângele voinicului, margarete, cicoare, păpădie. Fauna se caracterizează prin existenţa mamiferelor cu potenţial cinegetic precum: cerbul, ursul, râsul, veveriţa, mistreţul, lupul, căpriorul, iepurele şi păsări precum ierunca, cocoşul de munte, alunarul, sitarii, mierla de piatră, fluturaşul de piatră, cinteza alpină, fazanul colonizat, cănăraşul. Fauna alpină este reprezentată prin exemplare rare precum capra neagră sau acvila de piatră. Dintre animalele de mici dimensiuni enumeram popândăul, şoarecele de mişună, cioara grivă, vipera comună, şoarecele de munte, sălămâzdra carpatică.