Obiective și atracții turistice în stațiunea Sovata

Pentru turişti exista numeroase posibilități de relaxare și de practicare a sporturilor. Staţiunea Sovata deţine un club cu sala pentru jocuri mecanice, sală de lectură, cinematograf, bazine acoperite, sala de bowling. În plus, se organizează frecvent excursii la Dealul Saca şi la Vârful Cireșelu.

Care este istoria stațiunii Sovata?

Sarea, bogăţia din zona Sovata – Praid, a atras interesul oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Primii care au început exploatarea subsolurilor Sovatei au fost romanii, care exploatau sarea şi o transportau spre Apulum (Alba lulia). Pe lângă exploatarea sării, romanii mai foloseau apa sărată la vindecarea unor afecţiuni. Staţiunea este atestată documentar încă din sec. al XVI-lea când Sovata a fost menţionată într-o scrisoare de privilegiu (1578) emisă de principele Transilvaniei, Báthori Kristóf. În plus, tot în secolul al XVI-lea, Sovata apare într-o scrisoare în care Mihail Korniş îl invită Báthory István, din Polonia. Începând cu secolul al XVIII-lea, locuitorii din Sovata şi din zona foloseau apa sărată pentru băi.

În anul 1873, un localnic înstărit din zonă a construit primul bazin pentru băi reci şi şase cabine pentru băi calde la cadă, pe cursul de jos al pârâului Sărat. Astfel, s-au înfiinţat Băile Ghera, proprietatea lui Veres József. Mai apoi, numărul cabinelor a crescut, ajungându-se la 12 cabine. În scurt timp, s-au construit şi câteva cabine la Lacul Negru, iar apoi, turismul s-a dezvoltat apărând pensiuni şi vile ce puteau găzdui vizitatorii.

În timpul Primului Război Mondial, dezvoltarea staţiunii a stagnat, iar mai apoi, în perioada interbelică, a cunoscut o perioadă de prosperitate, fiind cunoscută ca fiind una din cele mai faimoase băi sărate din România, fiind vizitată chiar şi de familia regală.

Între anii 1960-1980, Sovata a beneficiat de investiţii majore, s-au construit 5 hoteluri şi o bază de tratament, care i-a permis dezvoltarea capacităţii turistice la cote maxime, creându-se astfel numeroase locuri de muncă în domeniul serviciilor. După anul 2000, s-au construit noi case de vacanţă, hoteluri şi pensiuni de cabane dezvoltându-se în mod spontan turismul. După anul 2006, s-a investit în continuare în infrastructură şi s-a reabilitat reţeaua de apă şi canalizare.

Obiective turistice in stațiunea Sovata 2020

Dintre obiectivele turistice din Sovata şi împrejurimi, cele mai importante sunt:

• Muntele de sare acoperă cele mai mari rezerve de sare din România. Are rădăcini de 2,7 – 3 kilometri sub pământ şi un aspect spectaculos. Muntele se află în spatele Lacului Roșu și Lacului Verde

• Vila Justiției – se află chiar în centrul staţiunii balneoclimaterice Sovata. La începutul sec. al XX-lea, Ministerul Justiţiei a început ridicarea acestui edificiu care funcţionează în prezent ca centru de Pregătire, odihnă şi tratament pentru personalul din Ministerul Justiţiei. A fost renovat în 1997 şi are o capacitate totală de 94 locuri cazare.

• Vila Bernády – clădire cu o arhitectură deosebită, construită în cinstea primarului municipiului Târgu Mureș, Bernády Gyorgy

• Pârtia Aluniș – se afla lângă cabană cu același nume şi, în ultima vreme este din ce în ce mai des opţiunea iubitorilor sporturilor de iarnă.

• Lacul Negru – este primul lac al Sovatei format încă din anul 1710 prin surparea unei ocne. Zona din jurul lacului adăposteşte multe specii de plante şi animale specifice climatului de deal.

• Izvorul Ghera – aflat în apropierea Lacului Negru. Aici se aflau primele băi sărate din stațiune
• Cluburi cu săli de jocuri, săli potrivite pentru conferinţe, simpozioane
• Pârtie de ski cu telescaun şi babyschi în Sovata (8 km de centrul staţiunii) şi două părţii de ski la 25 km pe şoseaua Praid – Gheorghieni

• Salina Praid situată la 6 km de Sovata este o zonă unică care şi-a dobândit numele de la comoară din adâncuri: „Zona ocnelor de sare” sau „Ţinutul Sării”. Zăcământul de la Praid este unul din cele mai mari zăcăminte din Europa. Pentru a intra, adulţii trebuie să plătească 25 de lei iar copiii 15 lei.

• Comuna Corund – Aici, există un centru de ceramică şi produse de artizanat de unde turiştii pot cumpăra suveniruri sau pot învăţa tainele olăritului

Flora și fauna

Cadrul natural, clima şi relieful au dus la prezenţa unei vegetaţii specifice zonei deluroase şi depresiunii respective. Flora este bogată şi variată, pe culmile dealurile sunt păduri seculare care contribuie şi ele la îmbunătăţirea stării de bine şi a organismului. Cel mai des întâlnit la Sovata este fagul, iar apoi stejarul, gorunul, cer, carpenul, frasinul, teiul şi diferite specii de răşinoase. La înălţimi mai mari, răşinoasele formează păduri compacte.

Pentru stratul subarborescent, există următoarele specii: alun, corn, sânger, lemn câinesc, porumbar, măceş, călin, salba râioasă, caprifoi, păducel, şoc, mur, zmeură. Lacurile Tineretul şi Dulce sunt înconjurate de papură, săgeata apei, izma, stânjenelul de baltă. În plus, locuitorii de aici cultivă pe unele dintre dealuri păioase, porumb, cartofi, sfeclă etc. Există aici şi o specie în regim de protecţie: arborele de quercinee.

Fauna este şi ea foarte diversă. La Sovata, dintre animalele care populează zona, enumerăm ursul brun, cerbul carpatin, căprioara, lupul, mistreţul, jderul, râsul, pisica sălbatică, veveriţa, vulpea sau iepurele. Animalele protejate de aici sunt ursul, cerbul şi râsul. În ceea ce priveşte păsările, pentru Sovata, specifice sunt următoarele specii: cocoşul de munte, ciocănitoarea, pupăza, uliul, buha, mierla, gaiţa, cucul, piţigoiul, turturica. În apele pârâului Sebeş trăiesc în mare parte păstrăvi şi lipani, iar în Lacul Tineretului au fost aclimatizaţi crapi şi caraşi. Din categoria reptilelor, la Sovata mişuna şopârle de munte şi mai multe specii de şerpi.