Textarea
Rezervaţie naturală de tip geologic, situată pe valea omonimă, este amplasată în sudul Munţilor Metaliferi, parte integrantă a Munţilor Apuseni, în cadrul Carpaţilor Orientali.
Munţii Metaliferi, dispuşi între culoarul Deva-Ormindea şi Ampoi, între valea Mureşului şi depresiunea Brad, sunt formaţi din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), fliş cretacic, magmatite şi subvulcanice neogene. De remarcat este faptul că o dată cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele şi se formează creasta mediană, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat . Manifestările postvulcanice au dus la apariţia de izvoare minerale, care se înşiră de la Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Trestia, Banpotoc, Cărpiniş, Rapolt, Rapolţel, Bobâlna, la Geoagiu Băi, Bozeş şi Băcâia.
Endocarstificarea are valori superioare, desi lungimea şi cavernamentul cavităţilor se înscriu între cote modeste. Aceasta se datorează faptului că apele penetrează în interiorul masei de calcare, dar dizolvarea ei se derulează lent. Au rezultat astfel numeroase peşteri.
Peşterile în tufuri calcaroase iau naştere în depunerile masive de tufuri calcaroase sau travertinuri, prin faptul că acestea pot forma cascade de calcar în spatele cărora rămân spaţii libere. Aceste roci sedimentare s-au format prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase si din apele izvoarelor minerale existente aici.
DESCRIEREA REZERVATIEI
Rezervatie naturala de tip geologic, categoria a IV-a în suprafata de 12,5 ha, situate pe teritoriul satului Bobâlna , de-a lungul vaii cu acelasi nume.
Pe acest tronson valea Bobâlna la contactul dintre calcare si complexul cristalinului de Rapolt, adaposteste izvoare termale, carbonatice raspunzatoare de intensa activitate de depunere a carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase. La acestea se adauga pragurile de cascada si cavernele sapate în tuful calcaros.
Este o rezervaţie naturală de interes naţional (Legea 5/2000), în interiorul căreia există habitatul prioritar „izvoare petrifiante cu formare de tuf calcaros / travertin“, foarte rar în Europa, unde mai poate fi găsit doar pe suprafeţe foarte mici.
Habitatul : Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) -codul Natura 2000 al habitatului: *7220-, considerat de interes conservativ prioritar, este reprezentat de izvoare cu Cratoneurion communtati. Tufurile sunt asociate cu izvoarele de apă dură, unde apele subterane bogate în bicarbonat de calciu ies la suprafaţă. În contact cu aerul, dioxidul de carbon se pierde din apă şi se formează un depozit puternic de carbonat de calciu (tufa). Aceste condiţii apar cel mai adesea în zonele unde se află calcar sau alte roci calcaroase.
Izvoarele petrifiante se găsesc în câteva state membre EU, în medii diverse, de la pădure la peisaje deschise. Poate forma turbării de tranziţie, mlaştini, comunităţi chasmophitice de mediu umed şi rece, cu stepe şi pajişti calcaroase. Pentru a conserva acest habitat, foarte restrâns ca suprafaţă, este indispensabil să se conserve în acelaşi timp habitatele asociate şi sistemul hidrologic la care se raportează.
Depozitele de tuf formează umplutura văii, fiind depuse peste formaţiunile cristaliofiliene şi au o extindere de cca 2,5 km, cu lăţimi căprinse între 50-150 m. Pe această porţiune valea a realizat câteva rupturi de pantă prin depunerea unor praguri de tuf.
Caracterizarea generală a ariei protejate:
1. Biotopul
Aspecte hidrologice
Rezervaţia se află de-a lungul râului Bobâlna cu cei doi afluenţi ai săi: Apa Rece şi Apa Caldă, facând parte din bazinul hidrologic al raului Mures. In partea de nord, la jumătate de oră de comună, se află izvoare de apă mezotermală cu temperatura de 17 grade celsius ; cindva au existat aici şi instalaţii balneare.
2.Biocenoza
a). Vegetaţia
Vegetaţie specifică cursurilor de apă: arinişuri la care se adauga elemente termofile, quercus, etc.; pe valea Bobâlnei s-a remarcat o populaţie abundentă de Arum maculatum (rodul pământului) în perioada de fructificaţie, datorată probabil, absenţei factorului uman din zonă.
b). Fauna
Este reprezentate prin elemente specifice padurilor de foioase cu quercus si fagus care se dezvolta pe versantii vaii Bobalnei si ai afluentior sai: Capreolus capreolus (caprioara), Canis vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Felis silvestris (pisica sălbatică) , Sus scrofa (mistreţul), Sciurus vulgaris (veveriţa), Oryctolagus cuniculus (iepure de vizuină), Meles meles (viezure), Bubo bubo (bufniţa), Buteo buteo (şorecar comun), Accipiter nisus (uliu păsărar), Garrulus glandarius (gaiţa), Picus canus (ciocanitoarea sura), Merops apiaster (prigorie),Natrix natrix (şarpele de casa), Rana esculenta (broasca mica de lac), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă), Triturus vulgaris (triton), Lacerta viridis (guşter), diverse coleoptere si lepidoptere.
Încadrare teritorială: sat Bobâlna, comuna Rapoltu Mare;
Arie protejata categoria IV;
