Textarea
Peştera Şugău este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.
Peştera Șugău este situată în Munțiii Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m). Lungimea actuală, cartată, a peşterii este puţin peste 1 km, fiind cea mai semnificativă peşteră din Masivul Central al Carpaţilor Orientali.
Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.
Când a fost descoperită intrarea peşterii nu se ştie exact, dar sigur că localnicii au ştiut de acest “LIK” (denumire populară) de mai multe secole. În galeriile peşterii mişcăriile aerului sunt prezente constant, direcţia curentului fiind determinată de temperatura exterioară şi de oscilaţiile presiunii atmosferice. Şureiatul curentului de aer şi a pârâului care iese pe partea activă a contribuit la denumirea peşterii – Şugău.
Peştera Şugău poate fi împărţită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele.
Accesul la Peştera Şugău se face din localitatea Voşlăbeni, situat la 11 km distanţă de municipiul Gheorgheni, în direcţia Miercurea Ciuc.
Este situată în Grupa Centrală a Carpaților Orientali, Munţii Giurgeului, Masivul Şipoş- Piatra Ascuţită (1566 m), bazinul hidrografic al Mureşului Superior, fiind dezvoltat într- o lentilă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice. Acest strat petrografic are o lungime de 10 km, lăţime 2 km şi înălţime care pe alocuri depăşeşte 200 m. Peştera este poziţionată în partea sud- estică a Pietrei Şipoş, Galeria Principală având deschiderea la altitudinea de 1060 m.
Peştera a fost cercetată încă din anii 1930 nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte,că în peşteră picură aur, găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani. În anii următori iubitorii şi pasionanţii de drumeţii prin Romfeld Ákos senior şi Kemenes Jozsef au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.