Textarea
Pestera Campeneasca este una dintre primele pesteri din Romania descrise in literatura turistico – geografica. Descrierea a fost realizata de profesorul si exploratorul vienez Adolf Schmidl in cartea sa ”Das Bihar Gebirge (Muntii Bihorului) an der Grenze von Ungarn und Siebenburgen” publicata in anul 1863.
Acesta descrie portalul si cascada, afirmand despre ea ca ar fi una din cele mai spectaculoase cascade din Europa.
Cursul de apa care traverseaza satul Izbuc intra in subteran prin portalul de 20m inaltime a pesterii si se pierde in subteran printr-o cascada de 35m. Pestera Campeneasca este cea mai importanta si mai spectaculoasa pestera din masivul Codru Moma.
Muntii Codru Moma sunt amplasati in partea vestica a Muntilor Apuseni, fiind izolati de Muntii Bihorului si Muntii Padurea Craiului prin Depresiunea Beiusului. Suprafata ocupata de acesti munti este de 1200 km2. Muntii Codrul Moma sunt impartiti in 3 sectoare morfologice.
Din punct de vedere carstic, sectorul platoului Vascau este cel mai interesant. Ocupa o suprafata de 90 km2. Relieful exocarstic al acestui platou este alcatuit din doline, uvale si campuri de lapiezuri. Datorita alcatuirii geologice, din roci calcaroase, pe intreg platoul Vascau nu exista aproape nicio apa curgatoare.
Exceptia o reprezinta raul permanent care curge in lungul depresiunii Tarina (de la nord la sud) si care este captat ulterior de Pestera .
Pestera Campeneasca se gaseste in partea estica a depresiunii in forma de bazin inchis denumita Tarina, care se intinde intre satele Câmp și Izbuc, la altitudinea de 395m.
La peşteră se ajunge din şoseaua Vaşcau-Deva (D.N. 76), care trebuie părăsită în comuna Cărpinet. Se urmează drumul care trece culmea şi coboară în satul Izbuc-Ponoarele. De aici se coteşte la dreapta (nord) şi se intră pe drumul comunal, ce trece nu departe de gura peşterii. Daca vizitati pestera puteti lasa masina langa drum, la circa 150m de cavitate
Pestera reprezinta insurgenta paraului Tarina, cu un curs de apa cu o lungime de 10 km.
Cascada de 35m a fost considerata pentru mult timp ca fiind cea mai mare din endocarstul Muntilor Apuseni. Dupa anii 90, odata cu explorarea mai multor pesteri, au fost gasite cascade subterane cu o inaltime mai mare decat cea din Pestera. Astfel amintim cascada din pestera Micula si cascada din Pestera Valea Rea.