Textarea
Parcul Dendrologic sau Arboretumul de la Simeria a început să prindă contur pe malul Mureșului în urmă cu aproximativ 300 de ani. Astăzi acesta este un monumen național în arta parcurilor. Parcul este recunoscut drept cea mai veche și mai valoroasă colecție de arbori și plante lemnoase autohtone și exotice.
Prima amenajare făcută aici a fost în stil englezesc, romantic. Cel mai vechi document care atestă existența parcului este din 1763. Documentul amintește de o alee cu castani, următorul arbore introdus aici fiind salcâmul. Patru familii nobiliare maghiare vor deține, pe rând, parcul: Gyulay, Kun, Fay și Ocskay, moștenirea fiind transmisă pe linie feminină. În perioada Revoluției de la 1848, când parcul a fost parțial distrus, proprietar al parcului este contele Kun.
Specii indigene și exotice
Perioada 1870 – 1880 este cea în care arboretumul se îmbogățește în urma deciziei proprietarilor de a aduce aici specii din Extremul Orient și America de Nord. Bela Fay, un naturalist care era și membru al Academiei de Științe Maghiare. Acesta scrie chiar lucrări științifice referitoare la aclimatizarea și adaptarea speciilor. Ginerele lui Bela Fay, Istvan Ocskay, artist, aduce și el îmbunătățiri peisajului, iar documentele atestă existența unui grădinar venit din Germania, pe nume Ludvig Bucek.
Parcul dendrologic – Monument al naturii
În 1949 parcul a fost naționalizat și declarat ocol silvic experimental. Cinci ani mai tîrziu, aici este înființată o stațiune de cercetări, iar Parcul Dendrologic de la Simeria primește statutul de “Monument al naturii”. Statul român investește, și el, masiv, în Arboretumul de la Simeria. Colecția de plante a crescut de aproape zece ori . A ajuns, astăzi, la aproape 2.200 de taxoni. Printre cercetătorii de prestigiu care au dezvoltat parcul în ultimele decenii se numără profesorul Popescu Zeletin, doctorul inginer Aurel Hulea, dar și Radu Stelian.
Poieni, drumbrăvi, alei lacuri și izvoare
Arboretumul se întinde astăzi pe o suprafață de aproape 70 de hectare, iar cele 50 de parcele ale parcului, străbătut de Strei, în drumul lui către Mureș, adună laolaltă poieni, drumbrăvi, alei, dar și lacuri și izvoare, într-o complexitate peisagistică rar întâlnită. Stejari, salcâmi, plopi, platani, dar și bambus și nuferi albi și roșii, iederă, viță urcătoare, variate specii de splendide magnolii. Acesta fac din Arboretumul de la Simeria un peisaj de vis, extrem de valoros, cu o varietate cromatică nemaiîntâlnită.
