La Mânăstirea Lacu Sărat vin, anual, să se roage aproximativ 5.000 mii de turişti, fie ei pelerini ori „pacienţi” ai staţiunii balneoclimaterice Lacu Sărat.
Textarea
La doar 5 km de Brăila, în Staţiunea Lacu Sărat, se înalţă semeaţă, printre coroanele copacilor, de aproape 2 decenii, o frumoasă biserică din lemn. Aparţine Mănăstirii Sf. Pantelimon, un aşezământ monahal construit în mijlocul naturii, la 27 iulie 1996. Pe lângă turiştii care îi trec pragul, locul este însufleţit şi de 7 maici, care îşi au chiliile lângă mănăstire. Tot ele se îngrijesc de bunăstarea lăcaşului de cult, dar şi de muzeul ansamblului monastiresc, de care puţină lume a auzit, dar care merită vizitat.
Mănăstirea Lacu Sărat, ce poartă hramul Sf. Pantelimon, a luat fiinţă în anul 1996, când Înaltpreasfinţitul Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos a aşezat aici prima piatră de temelie. Trei ani mai târziu, lăcaşul de cult a fost gata, moment marcat cu sfinţirea bisericii şi binecuvântarea corpului de chilii al mănăstirii. „Hramul mănăstirii este SF. Pantelimon, doctor fără de arginţi, o completare a tămăduirii pe care medicii o dau în această staţiune vestită prin nămolul şi apa sărată vindecătoare. Sf. Pantelimon este cel care dă tămăduirea sufletească celor care caută tămăduirea trupească”, a transmis maica stareţă Pantelimona.
Străjuită parcă de coroanele copacilor, într-un luminiş de pădure, mica biserică se găseşte în mijlocul Staţiunii Lacu Sărat. Prezenţa sa este semnalată, din când în când, de toaca ce anunţă începutul slujbei ori zilele de mare sărbătoare, precum cea a Sf. Pantelimon, considerat ocrotitorul şi vindecătorul bolnavilor, dar şi protectorul mănăstirii. O zi care strânge laolaltă, în fiecare an, peste 1.000 de credincioşi, pelerini veniţi din toate colţurile ţării să înalţe rugăciuni, dar şi să inspire aer curat şi să admire peisajul verde de jur împrejur.
Mica biserică din staţiunea Lacu Sărat este realizată din lemn de brad, în stil maramureşean şi are o turlă-clopotniţă ce se înalţă până la 24 de metri. Aşezământul monahal este completat de două corpuri de chilii cochete, brodate parcă într-un peisaj pitoresc din care nu lipsesc florile multicolore, dar nici legumele bio. Tot aici, găsim din 2016 şi un muzeu cu o impresionantă colecţie etnografică, amenajată, cu mare tâlc, de maica Iustina. „Este o ilustrare şi o certitudine a faptului că veşnicia s-a născut la sat, aşa cum afirma poetul Lucian Blaga”, ne-a şoptit modest maica Iustina.
