Textarea
Dealul Zackel se află între localităţile Şura Mare şi Slimnic, la 15 km nord de Sibiu, în dreapta DN 14 (Sibiu – Mediaş) şi a fost desemnat ca rezervaţie naturală prin Legea 5/2000, privind amenajarea teritoriului, secţiunea III, zone protejate.
Rezervaţia este cantonată pe versantul drept al pârâului Şarba, la cca. 500 m est de şoseaua Şura Mare - Slimnic. La nord este flancată de dealul Mesteacăn (554,2 m), la nord-est şi est de Dealul Bisericii (559 m), iar la sud şi vest limita de separaţie o constituie albia pârâului Şarba. Relieful este dominat de prezenţa, în partea nordică, a unor dealuri interfluviale ce depăşesc puţin 550 m, Dealul Mesteacăn şi Dealul Bisericii, orientate în direcţia est-vest (dictată de direcţia de scurgere a văilor Şarba şi Slimnic), cu versanţii uşor povârniţi spre nord şi mult mai abrupţi spre sud şi vest. Versantul drept al pârâului este destul de abrupt în partea vestică terminându-se într-o cuestă bine conturată, generatoare de procese erozionale de natura torenţială, solifluxională şi chiar alunecări de teren. Versantul stâng al văii este mult mai atenuat, terasat cu albia majoră şi lunca mult mai dezvoltată, procesele erozionale fiind mult mai diminuate, locul lor fiind luat de procesele sufozionale şi de terase, acestea şi ca urmare a poziţiei nivelului freatic destul de ridicat, cu apariţia unor zone mlăştinoase. Aspectul general al reliefului rezervaţiei este cel al unui podiş vălurit, deluros, compartimentat în fâşii interfluviale pe direcţia de scurgere a văilor, care s-au adâncit în depozitele neogene şi cuaternare.
Dealul Zackel propriu-zis, are forma unui paralelipiped cu altitudinea absolută de 523 m. Pantele au o înclinaţie spre sud-est, sud şi vest şi coboară sub unghiuri de 28-39°, ceea ce favorizează o insolaţie aproape perpendiculară a pantelor. Prezenţa unei insule de stepă în această regiune se poate explica prin anumite particularităţi ale climei şi reliefului. Astfel, temperatura medie anuală este înjur de +9° C (dar pe versantul însorit ea este mult mai mare, apreciată de noi la peste 10° C), iar precipitaţiile medii anuale în jur de 650 mm. Factorul determinant al repartiţiei asociaţiilor de plante îl constituie însă umiditatea solului, care este determinată la rândul ei de înclinaţia pantei, condiţiile de insolaţie şi de mişcarea aerului. Astfel, sub acţiunea acestor agenţi, umiditatea cea mai mică este pe panta de sud şi sud-vest, care prin înclinaţia ei este expusă toată ziua radiaţiei solare, care vara cade perpendicular pe suprafaţa solului, încălzindu-l puternic, iar vânturile predominante bat tot din sud, mai ales primăvara, topind devreme zăpada şi uscând panta expusă.
Din aceste considerente panta de sud şi sud-vest a dealului prezintă cel mai mare interes biogeografic, fiind locul de staţionare al speciilor xeroterme şi xerofile. În 1967, prin Ordinul C.S.A. Departamentul Gospodăririlor Agricole de Stat Nr. 24023/1967 Dealul Zackel a fost scos din circuitul agricol, ca să devină rezervaţie naturală, iar din 1972 este considerat "rezervaţie de stepă".
