Textarea
Codrul Secular Giumalau constituie o rezervatie paduroasa a Academiei Romane, situata in zona padurilor de molid ale Carpatilor Orientali, in bazinul hidrografic superior al Moldovei, asezat pe versantul nord-vestic al Masivului Giumalau, pe valea paraului Putna Mare, la 46°26’ Lat N si 25°30’ Long E.
Codrul Secular Giumalau este situat in Ocolul Silvic Pojorata UP III Valea Putnei, care se intinde pe teritoriul comunei Pojorata, judetul Suceava.
Padurea este situata pe versantul vestic al masivului Giumalau, care domina falnic zona cristalino-mezozoica a muntilor Bistritei din Carpatii orientali. Structura geologica este alcatuita in intregime din sisturi cristaline, iar cele mai mari inaltimi se suprapun unei benzi de roca dura – asa-numitul dyck porfiroid atribuit proterozoicului superior – paleozoicului.
Geomorfologie
Relieful inconjurator este in general greoi, cu spinari larg valurite, specifice muntilor cristalini, foarte bogat in ape superficiale. Vaile sunt destul de largi si cu multa apa, iar pe fundul depresiunilor de la partea inferioara a rezervatiei si mai ales in aval de aceasta, apar portiuni de terenuri cu exces de umiditate. Expozitia generala a rezervatiei este vestica. In interior insa, cele mai frecvente fiind sud-vestice si nord-vestice. Culmile dintre paraie, denumite local picioare, constituie cele mai scurte si lesnicioase cai de picior, prin care se poate traversa rezervatia, fie in amonte pentru a ajunge in poienile „Ciungi" si „Anitan" sau golul alpin de la limita superioara, fie in aval pentru a cobori la drumul auto de acces care ajunge pe piriul Putna Mare pina la limita de jos a rezervatiei. Doua dintre aceste picioare sint mai accesibile : „Piciorul Stirparilor",care porneste din paraul Putna Mare si ajunge la culmea „Alunul" limitand rezervatia in partea de nord-vest si „Piciorul Anitan" care porneste din „Anitan". Altitudinea dominanta la care se situeaza rezervatia este de aproximativ 1400 m; minima 1230 m, se afla in u.a. 119 A, la punctul unde paraul Putna Mare iese din rezervatie, iar maxima 1680 m, in u.a. 122 B, reprezentind coltul paduros cel mai inaintat in spre golul alpin. Diferenta altitudinala generala de aprox. 450 m pe distante relativ scurte, variind intre 0,8—1,2 km, precum si configuratia locala a determinat inclinari mari ale terenului, pantele variind intre 15-35°. Asezaturile sau terenurile cu pante mici, sunt relativ putine in cuprinsul masivului paduros. ; Fata de inaltimile piscurilor, masivului Giumalau : Sapele 1427 m, Ciungi 1521 m, Stegele 1630 m, Alunul 1667 m si in sfarsit, Giumalau 1857 m, se constata ca partea superioara a rezervatiei urca mult in inima golului alpin. Hidrologia Zona este situata in bazinul hidrografic al paraului Putna Mare. Reteaua hidrografica este bogata, favorizata de conditiile climatice si litologice. Regimul hidrologic este preponderent din precipitatii, configuratia terenului sub forma unei semi-palnii reprezentand bazinul de receptie a piriului Putna Mare alcatuit din 6 piraie si mai multe paraiase, despartite de culmi ce converg catre confluenta acestora.
Clima
In ansamblu, regiunea Muntilor Giumalau se caracterizeaza printr-o clima continentala cu nuante de excesivitate, cu diferentieri determinate de altitudine, imbracand in depresiuni si culoare forme mai moderate. In intreaga regiune se simt pregnant influentele maselor de aer rece de origine baltica, dar si a celor vestice, atlantice, mai ales vara. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 1,7-2,9°C, aceste valori fiind compatibile cu datele din literatura ce vizeaza padurile de limita. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse intre 17,3-26,9°C. Luna cea mai friguroasa este ianuarie, cu o medie de -7,7°C, iar cea mai calduroasa este august, cu 11,8 °C. Frecventa zilelor de iarna (cu temperature medie sub 0°C) variaza de la 130 la 180. in total, numarul annual al zilelor fara inghet nu depaseste 80. Cantitatea anuala de precipitatii este foarte variabila, avand ecartul pentru perioada analizata intre 660,7 mm³ (1983) si 1346,6 mm³ (1981). Media multianuala are o valoare de 923,66 mm. Lunile cele mai bogate, respective cele mai sarace in precipitatii sunt iulie cu 154,4 mm³, respective octombrie cu 41,8 mm³. Numarul mediu anual de zile cu cer senin este sub 40, iar al celor cu cer acoperit este de peste 140. Vanturile cu cea mai mare frecventa sunt cele din sectorul vestic, nord-vestic, urmate de cele din vest, viteza medie anuala fiind de 8-10 m/s.
Soluri
Tipurile de sol intalnite sunt: o brun eumezobazic, intalnit in treimea inferioara a versantului, pe coluvii de grosime ridicata, cu volum edafic mijlociu, mezobazice de productivitate mijlocie –superioara pentru molid, cu mull-moder; o brun acid in treimea mijlocie a versantilor, pe depozite detritice de panta, formate din sisturi cristaline si jospuri cu volum edafic scazut pana la mijlociu, oligobazic-oligotrofic, de productivitate mijlocie pentru molid, cu humus de tip moder; o brun feriiluvial, situat in treimea mijlocie a versantului, pe depozite detritice
