Statiunea Balneara Slanic Prahova

sept. 14, 2019

Oraşul Slănic se află în centrul țării, în judeţul Prahova. Slănicul este încadrat între două șiruri de dealuri principale desfășurate pe direcția N-S în zona de Curbură a Subcarpaţilor, situat pe râul Slănic la altitudinea de 413 m, la o distanță de 45 km Nord de municipiul Ploieşti (reşedinţa judeţului Prahova) şi aproximativ 100 km  de Bucureşti.

Stațiunea Slănic-Prahovaeste o stațiune balneoclimaterică deosebită deoarece include Muntele de Sare, care este unic în lume și una dintre cele mai mari saline din Europa. Stațiunea este înconjurată de peisaje pitorești și dispune de condiții de cazare, tratament și divertisment. Este caracterizată ca fiind benefică atât prin bogăţia resurselor de tratament, cât şi prin clima blândă şi frumuseţea locurilor.

Istoric

Orașul Slănic-Moldova a fost pentru prima dată atestat în secolul XVI. Exploatarea sării se făcea încă de pe vremea dacilor. Numele stațiunii a fost dat de către slavi, iar „Slaniku” înseamnă „târg de sare”, iar în limba bulgară, înseamnă „bulgăre de sare”.

Exploatarea de sare din Slănic este atestată pentru prima dată în anul 1532, după care, în 1685. Atunci, spătarul Mihai Cantacuzino a cumpărat jumătate din moșia Slănic pentru a deschide ocne. În 1689 începe exploatarea organizată a sării, iar în următorii ani se deschid trei mine în zona Baia Verde de astăzi. Exploatarea sării se făcea în salina în formă de clopot.

Formarea lacurilor a avut loc în urma prăbușirii tavanelor salinelor și a apelor ce le-au inundat. Între anii 1800–1854, se deschid alte două noi ocne pe versantul vestic al Slănicului, Baia Baciului și Grota Miresei, care s-au format după același proces ca primele două și care deservesc și astăzi stațiunii Slănic. În 1877, A. Bernard realizează cea dintâi analiză a apei sărate a lacurilor. Prima consemnare referitoare la efectele tămăduitoare ale lacurilor datează din 1885, când un ofițer bolnav de reumatism venit la Slănic în cârje, pleacă vindecat după o serie de băi. În anul 1713 spătarul Cantacuzino donează moșia, dar și ocnele, mănăstirii Colțea din București. În 1912 se introduce curentul electric, se fac modernizări, iar exploatarea manuală este eliminată. În 1914 s-a format Lacul Miresei, care este cunoscut și ca Grota Miresei, prin prăbușirea unei mine de sare din mijlocul muntelui. Acest lac are o adâncime de 20 de m.

Demografie/Administrație

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic ajunge la 6.034 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când s-au înregistrat 7.113 locuitori. Din punct de vedere demografic, Slănic este al treisprezecelea centru urban al județului Prahova. Populația județului Prahova este de aproape 800.000 de locuitori, iar gradul de urbanizare este de aproape 50%. Județul Prahova are cea mai numeroasă populație, după Municipiul București. În ceea ce privește apartenența etnică, 97,03% din locuitori sunt români, iar pentru 2,68% din populație, aceasta nu este cunoscută.

În ceea ce privește confesiunea, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, în proporție de 96,3%, iar pentru 2,68% din populație apartenența confesională nu este cunoscută.

Din punct de vedere administrativ, Slănic este format din localitățile Groșani, Prăjani și Slănic (reședința).

Transport/Acces

Slănic-Moldova este situat la aproximativ 100 km de București și numai 45 km de Ploiești. Accesul în localitate este asigurat atât pe calea rutieră, pe calea ferată, cât și prin intermediul potecilor ce fac legătura cu localitățile apropiate.

Transportul feroviar se poate realiza pe ruta București – Ploiești – Slănic.

În ceea ce privește accesul rutier, acesta se poate face pe drumul naţional DN1, Bucureşti – Ploieşti şi apoi, fie pe Valea Teleajenului peste Dealul Bughea, fie pe Valea Vărbilăului şi Slănicului din oraşul Plopeni, sau pe drumul judeţean Vălenii de Munte – Slănic Poteci.

Distanța față de principalele orașe:

·       Slănic - Braşov: 86 Km

·       Slănic - Timișoara: 515 de km

·       Slănic - Iaşi: 374 Km

·       Slănic - Suceava: 425 Km

·       Slănic - Cluj-Napoca: 314 Km

·       Slănic - Sibiu: 226 Km

Apele termale și clima

Climatul este temperat, de dealuri. Temperatura medie anuală este de 9°C. Verile sunt plăcute (cu o medie de 19,5°C în luna iulie), iar iernile sunt relativ blânde (cu o medie de cca. -3,5°C în luna ianuarie). Media anuală a precipitațiilor este de aproximativ 750 mm. Datorită poziției sale intracolinare, stațiunea beneficiază de un topoclimat de adăpost.

Stațiunea Slănic-Prahova 

Stațiunea Slănic-Prahova este o stațiune balneară cu ape cloruro-sodice concentrate și cu microclimat subteran de salină. În staţiune există un sanatoriu care a fost creat prin transformarea unei mine de sare (Mina Unirea) unde se face tratament al bolilor respiratorii prin microclimatul de aer sărat. De asemenea, sunt amenajate plaje şi terase, complexe pentru băi modernizate.

Staţiunea a devenit renumită datorită factorilor terapeutici naturali pe care îi oferă:

Ø  climatul de cruțare, puternic ozonat, specific zonei subcarpatice;

Ø  lacuri sărate de o mare valoare curativă;

Ø  nămol sapropelic;

Ø  salina de adâncime cu microclimat specific.

Nămolul sapropelic este compus din diferite substanțe minerale, cum ar fi clor, brom, nitrați, sulfați, carbonați, bicarbonați, calciu, magneziu, fier și substanțe organice.

Beneficiile terapeutice Indicațiile terapeutice

Izvoarele cu apă minerală ce conține compuși ai calciului, clorului, sodiului, sulfului cu concentrație mare de sare, sunt folosite în tratarea afecțiunilor:

·       reumatismale degenerative și diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroză, poliartroză, periartrită scapulohumerală);

·       sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmări după polinevroze);

·       ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică);

·       respiratorii (bronșită cronică și traheobronșită, astm alergic);

·       dermatologice (psoriazis, ichthyosis incipient, dermatită keratotică);

·       vasculare;

·       stărilor posttraumatismale (după entorse, luxații și fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale și vindecate, după artroze).

Se fac la Slănic-Prahova băicu ape minerale calde in căzi, băi reci in lac, aplicări de nămol cald, pentru tratamente ginecologice și pentru electroterapie. Un sanatoriu a fost amenajat în vechea mină de sare și este utilizat pentru tratamentul bolilor respiratorii în microclimatul de aer sărat.

Alte tipuri de proceduri:

·       hidroterapie cu apă minerală salină, cu plante;

·       hidrokinetoterapie (la cadă sau bazin);

·       termoterapie (parafină, nămol);

·       laserterapie;

·       masoterapie;

·       aerosoloterapie;

·       kinetoterapie.

Vegetația, flora și fauna

Vegetaţia judeţului Prahova este etajată pe trei zone principale: zona alpină, zona pădurilor şi zona de silvostepă. La peste 2200 m altitudine se întind pajiştile alpine formate din graminee: rogoz, păiuș, iarba stâncilor, iarba porcului, și alte familii de plante adaptate la condiţiile pe care clima și relieful le oferă. Dintre acestea amintim: slipeți, rozete, iarba roșioară, Primula minimă, Campanula alpină și altele.

Sub 2200 m şi până la limita superioară a pădurii (la aproximativ 1500 m altitudine) în etajul subalpin, vegetaţia este reprezentată de pâlcuri de pin montan, ienupăr pitic, arin, bujor de munte şi afin, mai mult sau mai puţin compacte, printre care pătrund asociaţii de graminee (păiuș, părul porcului) şi alte plante ierboase precum coada șoricelului, gențiană, scorțoneră și altele.

Zona pădurilor montane se întinde pe o suprafaţă mai mare, cuprinde o diferenţă de altitudine între 500 şi 1500m, de la etajul făgetelor pure, sau în amestec cu carpen, până la etajul subalpin al tufărişurilor. La altitudini mai mici se întâlnesc păduri de gorun și fag.

Stâncile abrupte ale Bucegilor sunt populate de capre negre, vulturul pleşuv, cel cafeniu, acvila de munte, fluturaşul purpuriu. Se regăsesc de asemenea și şopârle, batracieni (broasca brună de munte, triton), mierla gulerată, potârnichea de stâncă, cioara alpină, cocoşul de munte. Carnivorele şi omnivorele, specifice etajelor montane şi alpine, sunt foarte puţine. Dintre acestea, amintim: ursul brun, râsul, jderul, pisica sălbatică. Arealul silvo-stepic este populat de  rozătoare: popândăi, hârciogi, iepuri.

Obiective turistice

Lacurile din Slănic Prahova

Datorită Muntelui de Sare, în staţiunea Slănic Prahova există patru lacuri cu concentraţie mare de sare: Lacul Verde, Baia Roșie, Baia Baciului şi Baia Porcilor. Acestea sunt renumite pentru efectele terapeutice ale nămolului sapropelic şi a apei sărate.

Lacurile din Slanic Prahova

Mănăstirea Crasna

În apropierea staţiunii se află Crasna, o localitate mică în care a fost construită mănăstirea cu acelaşi nume, la aproximativ 15 km distanţă de Slănic-Prahova. Lăcaşul de cult este construit în pădure, lângă pârâul Crasna. În locul mănăstirii era înainte un schit de călugări şi o biserică de lemn. Drumul spre mănăstire trece prin satele Grosani, Schiulești şi Valea Crasnei. De mănăstire, turiştii se pot întoarce pe drumul forestier care duce la Măneciu Ungureni.

Muzeul Sării

Muzeul este amenajat în Casa Camarasiei, o clădire monument istoric, care a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. Pe vremuri servea ca reşedinţă funcţionarului care se ocupa cu strângerea taxelor pe sare. Casa a fost restaurată recent, iar muzeul a fost redeschis în 2003. În muzeu sunt expuse documentele care atestă istoria salinei de la Slănic, unelte şi utilaje vechi folosite la extragerea sării, cristale de sare, ilustraţii ale florei şi faunei din zonă.

Muzeul Sarii

Lacul Paltinu

Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apă potabilă, care se întinde pe o lungime de 3 km și oferă o priveliște încântătoare. Pe ambele maluri sunt construite case de vacanță. Este așezat într-o zonă montană pitorească, în bazinul Doftana. Lacul este situat la o altitudine de 650 m și are o suprafață de 215 ha. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m și serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiilor Câmpina şi Ploieşti. În subsidiar, barajul asigură şi apă pentru irigare și salubrizare.

Închisoarea Doftana

Doftana este numele celebrei închisori din România, situată în localitatea Telega, județul Prahova. Clădirea închisorii a început a fi folosită în anul 1895 până în anii 1960 pentru întemnițarea deținuților politici alături de deținuții de drept comun. Închisoarea a fost construită cu cinci aripi, fiecare cu propria curte interioară. Una dintre ele, numită zona H, era recunoscută pentru tortură, şi aici erau încarceraţi cei mai periculoşi dintre toţi deţinuţii. Dacă in celelalte aripi existau paturi şi mese, in zona H nu erau decât o ţeavă metalică, de care erau legaţi oamenii, şi un butoi in mijlocul celulei, pentru necesităţi. Se știe că de la Penitenciarul Doftana nu a reuşit să fugă niciodată vreun deținut. Ulterior, închisoarea a fost transformată într-un muzeu.

Cheile Doftanei

Situate in apropierea Lacului Păltinoasa, oferă o privelişte deosebită, asemănătoare cu cea de la Cheile Bicazului. Sunt săpate de Valea Doftanei în conglomerate dure, pe o lungime de 300 m si înguste de 15-20 m, cu pereţi aproape verticali ce formează un adevărat tunel prin care trecea mai demult calea ferata, acum drumul comunal.

Alte obiective turistice din Slănic-Prahova:

  • Fântâna Rece, Fântâna lui Dușman, Fântâna lui Gogon
  • Piatra Verde
  • Grota Miresei - declarată rezervație naturală geologică și geomorfologică în 1954. Are o suprafață de 2 ha. Numele a apărut după anul 1920, când, la patru zile după nuntă, o localnică ce a fost căsătorită cu forța de către părinți, s-a sinucis, aruncându-se din vârful muntelui de sare.
  • Complexul Baia Baciului este format din Muntele de sare, cu Grota Miresei și Baia Miresei, apoi Lacul Mare (numit și Baia Baciului, are o suprafață de 5100 mp și o adâncime maximă de 7 m) și Baia Porcilor (1460 mp)

Cazare

Stațiunea Slănic-Prahova pune la dispoziția turiștilor atât la hoteluri de 2-4 *, cât și la pensiuni. La capitolul hoteluri, Slănic-Prahova este cunoscută pentru clădiri moderne, servicii ireproșabile și prețuri accesibile.

La Slănic-Prahova cazare se poate găsi la Hotel Baia Rosie Resort*** care este situat chiar în stațiune. Hotelul are camere spațioase, dotate cu aer condiționat, TV prin cablu și minibar. De asemenea, hotelul deține și un restaurant care pune la dispoziția clienților o bucătărie elaborată, cu rețete tradiționale și internaționale.

Hotel Roberto*** dispune de restaurant, bar, terasă, sală de conferințe, 15 camere dotate cu pat matrimonial sau twin, TV, Internet wireless, baie proprie, Mini-bar, aer condiționat.

Hotel Slănic** este situat în apropiere de ștrandul cu apă sărată de la Baia Baciului, într-o zonă liniștită. Hotelul este modern și oferă servicii de calitate și pune la dispoziția oaspeților 224 de locuri de cazare, dintre care 66 camere duble, 22 de camere single și 2 apartamente la standard de 3 stele. De asemenea, hotelul deține și restaurant, piscină, saună, sală de sport (fitness ) și parcare proprie.

La Slănic-Prahova cazare se mai poate găsește și la pensiuni:

Pensiunea Muntele Verde ****este amplasată în imediata apropiere a rezervației naturale Muntele Verde. Pensiunea oferă 22 de locuri de cazare în 6 camere spațioase și 1 apartament. Acestea sunt dotate cu băi proprii, zonă de bar, internet WiFi și parcare. De asemenea, pensiunea deține și un restaurant ce oferă un meniu diversificat.