Statiunea Balneară Mangalia

mangalia iun. 06, 2019

Despre statiune și localizarea acesteia

Mangalia este un oraș turistic și port, municipiu din județul Constanța, Dobrogea, situat la 40 km sud de orașul Constanța și la 14 km de granița cu Bulgaria. Este format din localitățile Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (reședința), Neptun, Olimp, Saturn și Venus. Orașul este limitat în partea sudică de lacul Mangalia, la est de țărmul mării Negre, iar în partea de vest și de nord de calea ferată către Constanța, pădurea Comorova și de Balta Mangalia.

Stațiunea Mangalia
Stațiunea Mangalia

Stațiunea Mangalia este singura stațiune maritimă care deține izvoare minerale (radioactive, sulfuroase și mezotermale). Mangalia este declarată în 1899 prima staţiune climaterică maritimă şi balneară din România, după ce s-a stabilit faptul că apele sale sunt sulfuroase, alcaline, uşor cloruro-sodice şi iodurate. Plaja din Mangalia are o formă ușor circulară și se întinde între digul de nord al Portului comercial Mangalia și plaja Saturn cu care se întâlnește prin intermediul unei porțiuni neamenajate. Centrul plajei are aproximativ 120 m lățime. Este mărginită de o faleză înaltă ce este folosită ca loc de promenadă de către turiști. Plaja este accesibilă chiar din zona centrală a orașului, prin intermediul unor trepte.

Istoric

Orașul Mangalia de astăzi este situat pe ruinele vestitei cetăți Callatis. Acesta a fost înființat în secolul al VI-lea î.Hr. de către coloniștii greci în locul unei așezări getice reprezentând una dintre coloniile elene înfloritoare. Pe la începutul secolului al XI-lea, cetatea era numită „Pangalia” și era considerată unul dintre cele mai de seamă porturi Dobrogene, pe lângă Constanța și Varna. Odată cu intrarea Dobrogei sub dominație otomană, zona a decăzut, însă își recâștigă strălucirea după 1878, atunci când orașul începe să se dezvolte. În 1930 Mangalia a devenit stațiune balneoclimaterică. După 1990, autoritățile au demarat proiecte pentru dezvoltarea turismului cultural, iar în acest fel sunt organizate în fiecare an mai multe manifestări – Festivalul Callatis, Gala Tânărului Actor, Festivalul Zile și Nopți de Literatură etc.

Callatis reprezintă  una dintre coloniile cetății grecești Heraclea Pontica din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Chiar dacă a  avut parte de multe războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat pentru 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirea perșilor, macedonenilor, dacilor si romanilor. Cetatea a fost distrusă odată cu invazia popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, din ea rămânând o simplă așezare de pescari. Callatis păstrează urmele începutului creştinismului, Sfântul Andrei a creat aici prima comunitate creştină din Europa.

Mangalia devine al doilea port maritim după Constanța, cu aproximativ 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care devin peste 10.000 pe timpul verii. Orașul se dezvoltă rapid datorită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întinde pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (Aurora de azi). Portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape.

Mangalia a fost portul de ataș al primului submarin românesc, „Delfinul” și al goeletei „Speranța”, folosită în anii 1972-1976 pentru turnajul serialelor „Doi ani de vacanță” de Sergiu Nicolaescu, și „Toate pînzele sus! ” de Mircea Mureșan.

După al doilea război mondial, orașul a devenit zonă militară de frontieră și turismul este neglijat pentru o perioadă de zece ani. În 1954 este redeschis tuturor, iar începând cu 1962 orașul intră în atenția guvernului, și devine un centru turistic important: în pădurea Comorova, de-a lungul mării, sunt construite cele șase stațiuni balneoclimaterice și de agrement „Olimp”, „Neptun”, „Jupiter”, „Cap Aurora”, „Venus” și „Saturn”, în timp ce vechiul și pitorescul oraș, tipic dobrogean, este modernizat.

Demografie și Administrație

După recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mangalia se ridică la 36.364 de locuitori, în scădere față de recensământul efectuat în 2002, când se înregistrau 40.150 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români, 82,4%. Principalele minorități sunt cele de turci (4,05%) și tătari (3,25%). Pentru restul procentajului, de 9,16% din populație, apartenența etnică a locuitorilor nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, 81,22%, cu o minoritate de musulmani, 7,52%, iar pentru restul de 9,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Populația grecească a părăsit definitiv Mangalia în anii 1960, având posibilitatea de a se stabili în Grecia. În schimb, din 1878, mulți români au venit din toate părțile țării și s-au stabilit în oraș. La Mangalia se regăsește una dintre cele mai importante comunități musulmane din România. Moscheea „Esma han Sultan” este cea mai antică din țară, fiind contruită în anul 1525. Seminarul teologic musulman care a fost înființat la Babadag în anul 1610, a fost mutat în anul 1901 la Medgidia, unde a funcționat până în anul 1967.

Transport și Acces

Accesul în această staţiune balneară poate fi realizat prin intermediul transportul în comun, personal, feroviar sau chiar cel aerian.

Gara Mangalia este singura stație CFR din stațiune. Principalul traseu feroviar este București – Constanța – Mangalia și are lungimea de 239 kilometri.

De la aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu, situat în apropiere de Constanța, se poate ajunge în Mangalia cu autobuze sau mașini, pe cale rutieră, fiind singurul din zonă.

În Mangalia se poate ajunge cu autobuzul sau mașina personală. Cele mai cunoscute rute sunt:

  • București – Slobozia – Constanța – Mangalia, pe DN 2A, E 60 și DN 39;
  • Constanța – Mangalia, pe DN 39;
  • București – Fetești – Constanța – Mangalia, pe DN 3A, DN 39;
  • Fetești – Mangalia, pe DN 22C și E 39.

Distanța față de principalele orașe:

  • București – 270 kilometri;
  • Cluj – 689 kilometri;
  • Suceava – 567 kilometri;
  • Baia Mare – 812 kilometri;
  • Craiova – 496 kilometri;
  • Iași – 481 kilometri;
  • Timișoara – 802 kilometri;
  • Sibiu – 552 kilometri.

Apele Termale și Clima

Mangalia beneficiază de un climat de câmpie ce este influențat de către Marea Neagră. Temperatura medie anuală este de 11,2°C (media din luna iulie este 21,8°C, iar din luna ianuarie de peste - 0,2°C). Primăverile sunt timpurii, însă reci, iar toamnele sunt lungi și calde. Nebulozitatea este redusă, iar în timpul verii soarele strălucește cca.12 ore pe zi. Anual, se cumulează peste 2500 ore de strălucire a soarelui. Precipitațiile medii se situează la 400 mm pe an. Vânturile predomină din direcțiile nord-est și vest. Brizele se simt mai puternic pe timpul verii la țărmul mării, ziua dinspre mare spre uscat, în timpul nopții în sens opus.

Stațiunea balneo-climaterică Mangalia îmbină vestigiile antice callatiene cu bogăția factorilor naturali terapeutici:

  • apele minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice mezotermale (21° C- 27°C),
  • apa mării cu o mineralizare totală de 15,5/l,
  • nămolul terapeutic care este extras din lacul Techirghiol,
  • bioclimatul marin bogat in aerosoli salini.

Beneficiile Terapeutice

Stațiunea deține două baze de tratament moderne:  în cadrul Hotelului Mangalia și în cadrul Sanatoriului Mangalia, pentru recuperare. Baza de tratament din cadrul Hotelului Mangalia este dotată cu instalații de tratament proprii având  patru bazine pentru kinetoterapie cu apă sulfuroasă, o secție pentru electroterapie, două secții pentru hidroterapie, o secție de pneumoterapie, săli de gimnastică medicală, saloane pentru masaj, cabinete de geriatrie, laboratoare pentru analize și investigații, cabinete pentru acupunctură și altele.

Se fac în stațiunea Mangalia băi calde cu apă sulfuroasă și cu apă de mare, băi calde cu nămol și împachetări calde cu nămol, instalații pentru inhalații și aerosoli.

Beneficiile terapeutice in statiunea Mangalia
Beneficiile terapeutice in statiunea Mangalia

Indicațiile terapeutice sunt legate de:

  • afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroze, poliartroze);
  • afecțiuni reumatismale inflamatorii (stări algice articulare după reumatism articular acut sau infecții de focar, spondilită anchilozantă, artropatia psoriazică, poliartrită reumatoidă stabilizată biologic sau cu activitate inflamatorie moderată ori după intervenții ortopedico-chirurgicale);
  • afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală);
  • afecțiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stări după operații pe mușchi, tendoane, articulații și oase, stări după entorse, luxații și fracturi);
  • afecțiuni neurologice periferice (paralizii și pareze posttraumatice ale membrelor, polineuropatii după faza acută, poliradiculonevrite în faza sechelară, sechele după poliomielită);
  • afecțiuni ale sistemului nervos central (pareze sechelare după mielite la minimum 3 luni de la debut, parapareze posttraumatice la minimum 3 luni de la debut, parapareze după arahnoidită);
  • afecțiuni ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite cronice, metroanexite cronice);
  • afecțiuni asociate (cardiovasculare, respiratorii, otorinolaringologice, endocrine, metabolice și de nutriție, dermatologice, boli profesionale).

Vegetaţia, Flora şi Faună

Pe cordoanele de nisip din faţa lacurilor sau pe plajă s-a dezvoltat o vegetaţie psamofilă (de nisip) asociată cu vegetaţia halofilă (de sărătură), cu specii puţine, adaptate numai condiţiilor ecologice specifice: perişorul de nisip, scaiul de nisip, cârcelul, varza de mare, lucerna de nisip, guşa porumbelului și altele. Pentru fixarea nisipurilor pe plaje şi pentru a se opri degradarea falezelor s-au plantat numeroase specii de arbori şi arbuşti, precum salcâm, cătină, pin, păducel sau salcie.

Unicitatea pădurii Comorova este dată de istoria acesteia, însă şi de mixul de floră şi faună. Aceasta o face unică atât pe litoral, cât şi în România, prin caracterul său insular de tip balcanic, unde sunt ocrotite câteva specii de stejar, frasin, jugastru, sau tei argintiu. Flora pădurii expune nu mai puţin de 60 de stejari brumării de diferite vârste şi dimensiuni, dintre care unii de vârstă seculară. Pe văi se dezvoltă arbuşti şi tufişuri cu specii submediteraneene: iasomia sălbatică, cărpiniţa, migdalul pitic, porumbarul.

Padurea Comorova in Mangalia
Padurea Comorova in Mangalia

Printre ierburi şi tufişuri trăiesc dihorul de stepă, specii de rozătoare, precum popândăul şi şoarecele dungat de stepă, şopârle, şerpi, ţestoasa dobrogeană. În afara păsărilor de apă, se regăsesc: potârnichea, prepeliţa, graurul, ciocârlia, coţofana, iar dintre aranee şi insecte merită menţionate păianjenul văduva neagră, diverse lăcuste, cărăbuşi, fluturi etc.

Marea in Mangalia
Marea in Mangalia

Obiective turistice

Muzeul de arheologie Callatis este o instituție dedicată expunerii și conservării vestigiilor istorice ale vechii cetăți Callatis. Acesta a fost inaugurat în anul 1959, după ce lucrările de modernizare ale orașului au scos la iveală nenumărate vestigii din perioada neolitică, romană greacă și romano-bizantină. Muzeul din Mangalia cuprinde o multitudine de obiecte cu însemnătate istorică, de la exponatele aflate în incinta muzeului, până la monumente arheologice de pe teritoriul municipiului Mangalia, cum ar fi zidul de apărare al cetății Callatis, Necropola Romano-Bizantină și Mormântul princiar. Expoziția cuprinde coloane, capiteluri, frize cu metope, vase din sticlă sau ceramice, stele funerare, statuete, inscripții, reprezentații ale unor zeități, podoabe și bijuterii, monede, ustensile și multe alte obiecte cu caracter istoric. Unul dintre cele mai importante exponate ale muzeului este mormântul cu papirus, ce datează încă din secolul al IV-lea Î.

Muzeul de Istorie și Arheologie din Mangalia este deschis zilnic începând cu ora 08.30 până la ora 19.30 în timpul sezonului și 16.30 în extrasezon.

Muzeul de Istorie și Arheologie din Mangalia
Muzeul de Istorie și Arheologie din Mangalia

Herghelia Mangalia se află la circa 3 kilometri nord de Municipiul Mangalia și la aproximativ 500 de metri de țărmul Mării Negre. Aceasta a fost înființată în anul 1926 și reprezintă cel mai mare complex de acest gen din zona de sud-est a Europei. Adăpostește aproximativ 350 de cai de rasă, precum: pur sânge arab, semigreu și ponei. Caii hergheliei sunt antrenați periodic pe malul mării, între stațiunile Saturn și Venus, oferindu-le turiștilor un spectacol grandios. Hipodromul Mangalia are o suprafață de 19 ha și este singurul din România, fiind conceput special pentru cursele de galop. Pe timpul estival,  pe hipodrom se organizează competiții de călărie la care iau parte herghelii și crescători din întreaga țară.

În afara profilului zootehnic, Herghelia Mangalia reprezintă un centru de agrement excelent fiind totodată o atracție turistică de renume. Turiștii pot face plimbări de agrement pe malul mării, fie calare, fie cu  trăsura.

Edificiul Bizantin din Mangalia este un monument istoric care datează din perioada secolelor V-VI d. Hr. Vestigiile istorice au fost descoperite între anii 1993-1995 pe terenul aferent hotelului President și au fost incluse în clădirea acestuia, acolo unde s-a deschis și un muzeu.

Moscheea Esmahan Sultan reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice și de cult din sudul litoralului românesc. Lăcașul de cult musulman a fost construit în anul 1573 de către fiica unuia dinte cei mai mari conducători ai Imperiului Otoman. Moscheea este realizată din piatră cioplită, recuperată din ruinele cetății Callatis. Interiorul acesteia este lipsit de picturi murale sau alte obiecte decorative. Tavanul este decorat cu lemn și reprezintă o lucrare plină de frumusețe și măiestrie artistică atrăgând atenția tuturor vizitatorilor. În curte se regăsește o fântână realizată din pietre provenite dintr-un mormânt antic. Moscheea este înconjurată de un cimitir la fel de valoros ca și monumentul în sine deoarece conține morminte musulmane cu o vechime de peste 300 de ani.

Moscheea Esmahan Sultan
Moscheea Esmahan Sultan

Cazare Mangalia

Când vine vorba de hoteluri, Stațiunea Mangalia se poate mândri cu cele mai noi și moderne clădiri, amplasate pe faleza care bordează ţărmul mării. Acestea oferă condiţii de cazare tot timpul anului.

Așadar, în Stațiunea Mangalia, cazare poți să găsești la Hotelul Paradiso *** (fostul Hotel Siemens) care este situat pe faleza oraşului, la 25 de metri de plajă. Datorită aşezării perpendiculare pe linia ţărmului, toate cele 273 de camere au vedere spre mare. Una dintre atracțiile hotelului este piscina acoperită, cu apă de mare filtrată și încălzită.

Hotel New Belvedere ***** Mangalia este fostul Hotel President, redenumit si reclasificat la 5 stele în anul 2016. Acesta beneficiază de o poziționare deosebită deoarece este construit la numai 50 de m distanță de plajă, pe locul unor ruine ale Cetății Callatis, de aceea este numit hotel-muzeu.

Tot în Stațiunea Mangalia, cazare poți găsi și la Sanatoriul Balnear Mangalia, o baza de tratament cu renume pe litoralul romanesc care dispune de un hotel de două stele, cu capacitatea de 200 locuri, două secţii clinice cu câte 75 de paturi şi două baze moderne de tratament.