Statiunea Balneara Călimăneşti-Căciulata

Statiunea Balneara Călimăneşti-Căciulata

Despre statiune și localizarea acesteia

Stațiunea Călimăneşti-Căciulata este situată în judeţul Vâlcea, pe malul râului Olt, la poalele Carpaţilor Merdionali, la 18 km de oraşul Râmnicu Vâlcea şi la 80 km de Sibiu. Călimăneşti este un oraş situat în partea central sudică a României în depresiunea subcarpatică Jiblea-Călimăneşti, la altitudinea de 260-280 m. Împreună cu oraşul Căciulata, acesta formează staţiunea Călimăneşti-Căciulata, staţiune deschisă turiştilor în tot timpul anului.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata are rol balneoclimateric, iar curele cu ape reci sau fierbinţi, izvoarele minerale atermale şi termale pot trata de afecţiuni metabolice, nutritive, gastrointestinale şi ale rinichilor.

 Stațiunea Balneara Călimăneşti-Căciulata
Stațiunea Balneara Călimăneşti-Căciulata

Istoric

Regiunea Călimăneşti-Căciulata are o existenţă milenară. Există aici dovezi ale şederii populaţiei dacice. În perioada domniei împăratului Hadrian (117 - 138 d.Hr.) apele au fost utilizate de romani şi de daci la termele Arutela. Staţiunea balneară Călimăneşti-Căciulata este menţionată pentru prima oară în condica Mănăstirii Cozia, în anul 1388. Prin acest document, lui Mircea i se încuviinţează „locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe care îl închina Mănăstirii Cozia. La acea vreme, satul Călimăneşti era scutit de plata taxelor, însă Radu II (1421) îi obliga pe locuitorii satului să administreze drumul până la Mănăstirea Cozia. În anul 1646, sătenii se răscoală pentru a-şi câştiga libertatea, dar revoluţia este rapid înnăbuşita de mănăstire şi de nobili. În sec al XVI-lea, Radu Paisie ridică o Bolniţă unde numeroşi negustori străini şi-au tratat bolile. În plus în timpul revoluţiei din 1848, revoluţionarii paşoptişti poposesc aici pentru a se odihni. Tot la Călimăneşti şi Cozia, Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu entuziasm când a vizitat regiunea Oltului în 1859, după ce a înfăptuit Unirea Principatelor Române.
În 1890, Călimăneşti-Căciulata devine oficial staţiune şi în anul 1927 Călimăneşti este declarat oraş. În 1829, Dr. Mayer la cererea domnitorului Grigorie Ghica începe să facă cercetări pentru a stabili efectele terapeutice ale acestor ape şi după ceva ani, se fac primele lucrări de captare a apelor. În 1855, Carol Davilla rămâne impresionat de proprietăţile curative ale apelor din această zonă şi propune înfiinţarea unui centru pentru ostaşi, asemănător cu cel de la Olăneşti. Chiar şi împăratul Franţei, Napoleon al III-lea face o cură cu apă de Căciulata şi se tratează de litiaza renală. Alte personalităţi precum împăratul Austro-Ungariei, Frantz-Joseph, preşedintele Franţei, Emil Loubet, arhiducele austro-ungar Leopold Salvatore s-au bucurat şi ei de efectul acestor ape.

Stațiunea Călimăneşti-Căciulata
Stațiunea Călimăneşti-Căciulata

Un an important pentru staţiune l-a reprezentat anul 1873, când apele minerale de la Călimăneşti sunt premiate în cadrul Expoziţiei de la Viena. Mai apoi, iar în 1893, staţiunea câştiga premiul Diploma de Grand-Prix şi o medalie de aur la Expoziţia internaţională de produse alimentare şi ape minerale de la Bruxelles. Primele pavilioane pentru tratamentul cu apă minerală au fost construite în anul 1910.

Călimăneşti-Căciulata Istoric
Călimăneşti-Căciulata Istoric

Demografie și Administrație

Din punct de vedere demografic, Staţiunea nu are populație stabilă şi este formată mai ales din personalul unităților de cazare și alimentație publică. Din punct de vedere administrativ, staţiunea este organizată sub forma unei societăţi comerciale private S.C. CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA S.A. ce prestează servicii de turism. În ultimii ani, societatea a investit în infrastructura de turism, obţinând astfel certificările internaţionale (Certificări ISO 9001,14001,22000) ce atestă calitatea superioară a serviciilor oferite.

Transport și Acces

Pentru a ajunge la staţiunea Călimăneşti-Căciulata există mai multe variante de acces posibile:

La Călimăneşti-Căciulata se poate ajunge pe drumului european E81, pe DN7.

Transport rutier: Prin DN7 (E15) din oraşele Bucureşti, Sibiu, Râmnicu Vâlcea sau Piteşti.
Turiştii care vor să viziteze regiunea trebuie să ştie că mai pot opta pentru şoseaua naţională, Râmnicu Vâlcea-Sibiu, parte integrantă a drumului european E81, Halmeu - Satu Mare – Giurgiu.

Transport feroviar: Gara Călimăneşti pe linia Bucureşti - Piatra Olt - Râmnicu Vâlcea - Călimăneşti-Căciulata

Transport aerian: Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele din Bucureşti şi Sibiu, iar de acolo se poate merge cu maşina sau cu trenul.

Apele Termale și Clima

Staţiunea balneară Călimăneşti-Căciulata se bucură de o climă specifică depresiunilor subcarpatice, climat continental cu temperatură relativ constantă, cu veri răcoroase (20°C în luna iulie) şi cu ierni blânde (-1° - -5°C în ianuarie). Precipitaţiile sunt moderate, iar temperatura medie anuală din staţiune este de +9,8°C.

Avantajele acestei zone sunt climatul favorabil şi izvoarele de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu şi cu temperaturi ce variază. Mineralizarea izvoarelor este între 0.5 şi 11.5 gr/l. Temperatura izvoarelor atermale, mezotermale este de aproximativ 41°C, iar a celor hipertermale este de 49.5°C.
În staţiunea Călimăneşti-Căciulata exista 4 tipuri de izvoare ape minerale, cu temperatură variabilă.

  1. Ape reci (sub 20 °C.)
  2. Ape hipotermale: Cozia 3 şi 4 (temperatură între 20 - 34 °C.)
  3. Ape termale: Forajele 1004 Căciulata, Cozia 1 şi 5 (42 - 43 °C)
  4. Ape geotermale: Forajele 1006 Căciulata, 1007 Călimăneşti, 1008 Cozia (peste 87 °C)

După gradul de mineralizare, în staţiunea Călimăneşti-Căciulata se regăsesc 4 tipuri de izvoare:

  1. Izvoare oligominerale: Călimăneşti 7 şi 14 (sub 1 g la mie)
  2. Izvoare hipotone: majoritatea izvoarelor (1-8 g la mie)
  3. Izvoare izotone: Călimăneşti 5 şi 8 (8-9 g la mie)
  4. Izvoare hipertone: Călimăneşti 6 (peste 10 g la mie)

Izvoarele din această staţiune sunt recomandate şi pentru uz intern sub formă de injecţii, irigaţii sau aerosoli. Evoluţia unui astfel de tratament trebuie urmărită îndeaproape de către un medic balneolog.

Principalele izvoare din staţiune sunt:

  • Izvorul Căciulata 1 a fost găsit în anul 1848 şi 6 ani mai târziu a fost captat de Alexandru Golescu Negru, revoluţionar paşoptist. Apa izvorului este limpede, gust uşor sărat însă plăcut, cu un miros de hidrogen sulfurat pronunţat. Apa izvorului este sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă şi atermală, cu o mineralizare de 3349,3mg/l; Temperatura apei este de 12 °C., pH-ul de 7,5, cu reacţie slab alcalină.
    Apa izvorului are efet diuretic şi este folosită cu succes în tratamentul afecţiunilor de rinichi, litiazelor renale oxalice, urice sau fosfato-magneziene. În plus, tratamentul ajută la fixarea glicogenului în ficat şi scade glicozuria şi glicemiile patologice. Pe lângă aceste efecte, cura are efect curativ pentru gastritele cornice, hepatitele şi colecistele cornice sau pentru glicozuria diabetică.
  • Izvorul Căciulata 2 (situat în Parcul din Căciulata) are apa slab clorurată, bicarbonată, sodică, calcică şi magneziană, hipotonă, atermală, cu o mineralizare de 2165,4mg/l; Temperatura apei este de 12 °C, pH-ul de 7,5. Apa acestui izvor este des folosită pentru tratarea ulcerului cronic sau gastritele cronice.
  • Izvoarele 4 şi 5 de la Călimăneşti au temperatura apei cuprinsă între 8-14 °C Celsius, iar mineralizare foarte mare. Apa izvoarelor este sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
  • Izvorul 6 Călimăneşti are o temperatură de 16 °C cu apă sulfuroasă, clorurată, sodică, calcică, magneziană, uşor hipertonă, atermală, cu o mineralizare totală de 17778 mg/l. Important de ştiut este faptul că acest izvor considerat ca fiind cel mai concentrat izvor pentru cura internă. Apa acţionează asupra secreţiei gastrice şi asupra tranzitul gastrointestinal. În plus, apa este indicată în gastrite cronice hiperacide, în colecistitele cronice şi în tratamentul blefaroconjuctivitelor (spălarea ochilor), în rinite (spălări nazale) şi în faringoamigdalite.
  • Izvorul 7 are apa oligominerală, slab bicarbonată, sulfatată, clorurată, potasică, sodică, magneziană, hipotonă, atermală, cu o mineralizare totală de 540,8 mg/l.
  • zvorul 8 a fost folosit iniţial pentru tratament extern, iar apoi a fost recomandat numai în cură internă. Apa de aici este sulfurată, clorurată, sodică, potasică şi magneziană, izotonă şi atermală, cu o mineralizare totală de 6995 mg/l şi ajuta la tratamentul gastritei cronice, hepatitei cronice postvirotice, alergiilor alimentare sau intoxicaţii cronice profesionale. Apa izvorului 8 se foloseşte şi sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizaţii şi irigaţii vaginale, fie sub aplicarea de comprese în locurile afectate de diferite eczeme.
  • Izvorul Călimăneşti 14 are apa oligominerală, slab bicarbonată, clorurată, sodică, potasică, magneziană, hipotonă, atermală, cu o mineralizare de 555,0 mg/l; temperatura apei de 14 °C. Izvoarele apei sunt utilizate în tratarea gastroduodenitelor hiperacide, ulcerelor gastroduodenale cronice, gastritelor hiper acide, enterocolitei.
  • Izvorul Cozia 2 are apa slab sulfuroasă, bicarbonată, clorurată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă, mezotermală, cu o mineralizare totală de 1254,5mg/l şi este folosită în tratarea hipertensiunii arteriale sau hipertrofiei de prostată incipientă.
  • Izvorul Păuşă 1 are apa sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, calcică, sodică şi magneziană, hipotonă, atermală şi este folosit pentru cura internă, în dispepsii gastrice cronice, hepatitele cronice posthepatice sau afecţiunile aparatului urinar, albuminorii simple, nefrite insulare.
  • Izvorul Păuşă 2 are apa slab sulfuroasă, sodică, calcică, bicarbonată şi magneziană, hipotonă, atermală şi se foloseşte cu succes în tratarea calculozei renale.

Beneficiile Terapeutice

În staţiunea Călimăneşti-Căciulata se pot trata 5 tipuri de afecţiuni:

  • Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare
  • Afecţiuni ale aparatului digestiv şi ale glandelor anexe
  • Afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic
  • Boli profesionale
  • Silicoza

S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A. îşi desfăşoară activitatea în 2 centre de tratament situate în:

  • Căciulata – Complexului Balnear Cozia
  • Călimăneşti – Hotelului Central

În aceste două baze de tratament se pot realiza aproximativ 6500 de proceduri/zi. Bazele de tratament sunt deschise zilnic, de luni până vineri între orele 08:00-15:00.

Vegetaţia, Flora şi Faună

Climatul staţiunii oferă condiţiile propice dezvoltării unei flore şi faune bogate. Din suprafaţa totală a staţiunii, jumătate din ea este împădurita de răşinoase şi foioase. Dintre răşinoase, bradul ocupă 70%, în timp ce molidul se întinde pe o suprafaţă 30%. Dintre foioase, fagul se întinde pe o suprafaţă de 80%. Dintre celelalte foioase, mai există şi stejar, arţar, mesteceni, iar de-a lungul văilor putem întâlni plopi şi sălcii. Pătura erbacee este formată din ferigii, iar pe parcursul verii, răsar flori de munte precum margarete Melandryum nemorale, Alyssum incanum şi altele.

Vegetaţia, flora şi fauna în staţiunea bealneara Călimăneşti-Căciulata
Vegetaţia, flora şi fauna în staţiunea bealneara Călimăneşti-Căciulata

În ceea ce priveşte fauna acestei zone, regiunea este populată de căprioare, urşi bruni, cocoşi de munte, ciocănitori şi ulii. Tot în această regiune există şi un exemplar mai rar, capra neagră. Dintre animalele de o talie mai mică se număra jderul şi bursucul. Păsările care populează zonă sunt privighetori, piţigoi, pitulicea galbenă, turtureaua, mierla. Din categoria speciilor de animale mici pe cale le întâlnim aici statiunea se poate mândri cu exemplare de salamandre, vipere, şerpi, scorpioni sau chiar vipere cu corn.

Obiective turistice

Valea Oltului are numeroase atracţii turistice sau bisericeşti şi locuri unde natura e încă sălbatică:

  • Mănăstirea Cozia - este un edificiu medieval, ridicat de Mircea cel Bătrân. De-a lungul istoriei sale, mănăstirea a fost extinsă și renovată. Hramul este la „Sfânta Treime”.
  • Castrul roman Arutela - monument istoric ce datează din epoca romanilor, din anii 137–138 d.C. Castrul se afla între localitățile Păuşă și Căciulata, lângă orașul Călimănești, fiind trecut în categoria monumentelor istorice din 2004.
  • Mănăstirea Turnu este situată la poalele muntelui Cozia, aproape de Olt, la 600 m. de staţia de cale ferată cu acelaşi nume. Accesul către mănăstire este destul de greu, ajungându-se aici cu trăsura de la Jiblea sau cu barca peste Olt.
Mănăstirea Turnu
Mănăstirea Turnu
  • Castrul Arutela cu vestigii romane este situat pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari. Arheologii au găsit inscripţii de pe vremea împăraţilor romani Hadrian (117-118 d.h.) şi Antoninu Pius (138-161 d.h.); Iniţial, fortificaţia era mai mare însă o mare parte din ea a fost distrusă de o inundaţie a Oltului; lângă aceste ruine se pot găsi izvoare şi puţul cu ape termale de la Bivolari.
  • Castrul Pretorium este aşezat pe partea stângă a Oltului lângă satul Copăceni Racoviţa cu două construcţii monumentale - una pe malul Oltului cu rol de apărare şi o altă aşezare romana fortificată.
  • Mănăstirea Frăsinei - mare complex monahal, ctitorită în secolul al XVIII-lea.
  • Cetatea lui Vlad Ţepeş este un punct fortificat de pe Valea Băiaşului
    Valea Băiaşului, este o denumire ce provine de la ocupaţia vechilor locuitori care locuiau odinioară aici – „băiaşi”. Aceştia se ocupau cu căutarea aurului.

Cazare Călimăneşti-Căciulata

În staţiunea balneară Călimăneşti-Căciulata există numeroase oportunităţi de cazare la pensiuni şi hoteluri. În plus, multe din hotelurile de aici sunt dotate cu piscine de apă termală şi sărată. Turiștii pot profita de tratamentele cu băi, Călimăneşti-Căciulata beneficiind de numeroase centre moderne unde se pot face terapii de ultimă genrație. Cele mai frecventate unităţi de cazare sunt:

  • Hotelul Orizont Cozia cu un centru SPA modern în care turiştii pot beneficia de piscina cu apă termală şi de sauna finlandeză. Procedurile care se pot realiza aici sunt cromoterapie, baie turcească, revigorare corporală prin fântână de gheaţă, duşul emoţional. În plus, există aici şi o mini-salină folosită pentru tratarea afecţiunilor respiratorii.
  • Vila Liliacul&Trandafirul are o capacitate de 26 camere cu 2 locuri şi 2 apartamente. Vila dispune de un centru de tratament balnear cu o capacitate de tratament de 260 proceduri şi o capacitate totală de 4800 proceduri pe zi, fiind una dintre cele mai mari şi mai moderne centre de tratament din România. Vila se află în vecinătatea Complexul Cozia şi este situată la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt.
  • Hotel Central dispune de 415 locuri în camere de una şi două persoane. Hotelul este dotat cu restaurant, bar sau piscina interioară.
    În plus, exista aici si un centru de tratament ultramodern, cu o capacitate de 78 locuri şi o capacitate totală de 1380 proceduri pe zi.
0 Comentarii
Loading...