Statiunea Slanic Moldova

sept. 14, 2019

Slănic-Moldova este un oraș din județul Bacău, aflăt în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Covasna, la 84 km distanță de municipiul Bacău și 18 km de orașul Târgu Ocna. Staţiunea Slănic-Moldova este situată pe versantul estic al Carpaților Orientali la o altitudine de 530 m pe valea pârâului Slănic, într-o depresiune acoperită de păduri de foioase și conifere. Stațiunea Slănic-Moldova prezintă un potențial enorm de dezvoltare din punct de vedere turistic, datorită beneficiilor izvoarelor minerale în tratarea diferitelor afecțiuni, dar și amplasarea montană, într-un cadru cu aer nepoluat, cu pârtie de schi și trasee turistice amenajate.

Orașul s-a dezvoltat datorită numeroaselor izvoare de apă minerală cu compoziţii variate şi valoroase, căpătând astfel statutul de staţiune balneoclimaterică. Stațiunea este renumită pentru izvoarele sale cu ape minerale vindecătoare. Calitățile acestor ape au fost confirmate prin obținerea a numeroase medalii internaționale. Este botezată „Perla Moldovei”.  Indicaţiile medicale au fost determinate ca urmare a unor cercetări ştiinţifice asupra constituienţilor apei, încât se fac atât cure interne, cât şi cure externe împărţite pe izvoare.

Istoric

Orașul este unul modern, având origini din prima jumătate a secolului al XIX-lea.  În anul 1800, serdarul Mihăilucă a descoperit primele două izvoare minerale (nr. 1 și nr. 2). Iar în anul 1840 staţiunea apare pentru prima datã pe harta ţãrii sub denumirea de „Feredeiele Slănicului”.

În anii 1804-1807, Mihalache Spiridon a început amenajrea locului descoperind izvoarele nr. 3, 4 și 5. Scriitorul Wilhem de Kotzebue şi-a petrecut vara anului 1885 la Slănic și a făcut mai multe cercetări. Astfel, a reuşit să adune dovezi şi să descrie în cartea sa întâmplările ce au dus la descoperirea primelor izvoare minerale din Valea Slănicului.

În anul 1974, Slănic-Moldova a fost declarată staţiune de interes internaţional și a devenit un centru modern de tratament hidromineral științific. De atunci încep să se facă lucrări, se construiesc poduri şi podeţe peste apa pârâului, astfel creându-se posibilitatea de a ajunge în pădure şi la Cascadă, se introduc cele mai moderne instalaţii de băi, inhalaţii şi pulverizaţii, pentru care se aduc aparatură şi specialişti străini, se construieşte uzina electrică şi o fântână cu apă de băut.

Administrație

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația orașului Slănic-Moldova ajungea la 4.198 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când s-au înregistrat 4.996 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români, în proporție de 96,02%. Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, 59,55% din locuitori sunt romano-catolici și 36,33% sunt ortodocși. 3,69%  din populație este constituită de creștini după Evanghelie, creștini de rit vechi și alte confesiuni. Din punct de vedere administrativ, Slănic-Moldova mai cuprinde și localitățile Cerdac și Cireșoaia.

Acces

Slănic-Moldova are legături cu orice localitate din țară prin D.N. 12 B, care traversează localitatea, face legatura cu ruta Onești - Tg.Ocna - Ciceu, dar  și D.N. 11A Onești - Adjud cu D.N. 2 E85 București – Suceava - Siret. Legatura cu orașele din Transilvania este asigurată prin D.N. 12A si D.N. 11 Onești -  Oituz - Brașov.

Accesul prin intermediul căilor ferate se face prin Ciceu, pentru legatura cu orașele din Transilvania, și pe linia principală de cale ferată ce leagă Bacăul de Adjud, sau linia secundară Adjud – Ciceu, care străbate Carpații Răsăriteni de-a lungul Văii Trotușului.

Se poate opta și pentru transportul aerian, întrucât aeroportul din Bacău asigură deplasări naționale, dar și internaționale.

Distanța față de principalele orașe:

Ø  Slănic-Moldova - Bucureşti: 296 Km

Ø  Slănic-Moldova - Braşov: 116 Km

Ø  Slănic-Moldova - Iaşi: 197 Km

Ø  Slănic-Moldova - Suceava: 217 Km

Ø  Slănic-Moldova - Timişoara: 527 Km

Ø  Slănic-Moldova - Cluj-Napoca: 364 Km

Ø  Slănic-Moldova - Sibiu: 256 Km

Apele termale și clima

Slănic-Moldova are un climat de tranziție între climatul de deal și cel de munte, cu veri nu foarte călduroase și ierni blânde. Temperatura medie anuală este de 7,1°C (17,8°C media lunii iulie și -4,2°C a lunii ianuarie). Precipitațiile înregistrează o valoare medie anuală de 600 mm, iar nebulozitatea este relativ scăzută. Ploi abundente cad în perioada mai - august (de scurtă durată) și octombrie - noiembrie, cea mai uscată fiind luna septembrie. Deoarece este situată într-o vale adâncă și este protejată de versanții împăduriți, stațiunea este ferită de vânturi puternice. Briza de munte suflă dinspre sud - vest și se face simțită în timpul verii, împrospătând atmosfera cu aerosoli rășinoși.

Din punct de vedere al compoziției chimice, apele minerale de la cele peste 20 de izvoare se clasifică în: ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate, hipotone, ape minerale vitriolice - feruginoase (izvorul 8 bis) și vitriolice - silicioase (izvorul 5), ape minerale oligominerale (izvorul 300 de Scări).

Ape termale si clima in Slanic Moldova

Prezența dioxidului de carbon, care conferă apei un caracter carbogazos,  este redată de emanațiile postvulcanice de natură mofetică a eruptivului Călimani – Harghita. O altă sursă de dioxid de carbon in aceste ape se presupune a fi și producerea acestuia în urma reducerii sulfaților. Lipsa unui strat acoperitor permite o degajare continuă în atmosferă a emanațiilor de CO2 pe o suprafață mare.

Valorificarea pentru cură medicală se face într-o amenajare mofetică modernă, situată deasupra izvorului nr. 3, care constituie cea mai importantă sursă de apă minerală și dioxid de carbon liber din stațiune.

Indicațiile terapeutice

Apele minerale de la Slănic-Moldova sunt indicate în tratarea:

  • afecțiunilor tubului digestiv, cum ar fi: gastrite cronice hiperacide, ulcere gastrice, stări după stomac operat, colite cronice nespecifice;
  • afecțiunilor hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat);
  • afecțiunilor căilor respiratorii (astm alergic, traheo-bronșite cronice, bronșectazie, emfizem pulmonar, rino-sinuzite cronice);
  • afecțiunilor metabolice și de nutriție (forme ușoare și medii de diabet, obezitate);
  • afecțiunilor rinichilor și căilor urinare;
  • afecțiunilor neurologice periferice;
  • afecțiunilor posttraumatice;
  • afecțiunilor asociate (precum reumatisme degenerative sau abarticulare, afecțiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, boli profesionale, nevroză astenică).

Stațiunea are în dotare instalații pentru cură internă cu ape minerale, instalații pentru terapie respiratorie (aerosoli și inhalații cu ape minerale și substanțe medicamentoase), instalații complexe pentru electro și hidroterapie. Se fac, de asemenea, la Slănic-Moldova băi calde cu ape minerale, masaj, gimnastică medicală, mofete.

Cura externă cu apele minerale ajută la tratamentul afecțiunilor reumatismale degenerative și diartritice, al celor cardiovasculare și respiratorii (astm-bronsic alergic, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (hipertiroidă, hipotiroidă) și al bolilor ginecologice (sindrom ovarian, menopauză).

Preventiv,  persoanele cu risc aterosclerotic si cardio vascular (hipertensiune arterială, colesterol crescut, fumători, sedentari, cu factori ereditari) apelează la mofetoterapie.

Vegetația, flora și fauna

În regiunea Văii Slănicului, deşi înălţimea munţilor nu este aşa de mare, sunt reprezentate mai multe etaje de vegetaţie: păduri de fag, păduri de brad şi pajişti subalpine. Aici regăsim arinii și mesteacănul alb. Primăvara, pădurile de fag sunt pline de plante erbacee cu flori precum brânduşa de primăvară, ciuboţica cucului, clopoţei, garofiţe și viorele. O plantă rară, cu flori albe, care creşte în regiune este Saxifraga cymbelaria, numită popular „ochii şoricelului”. La marginea pădurilor creşte lumânărica, pe coasta defrişatã se regăsesc zmeurişurile, iar pe malurile pârâielor, alături de săgeata-apei, sunt tufe de izmă.

În pãdurile de conifere solul rămăne gol de vegetaţie ierboasă întrucât este umbră. Pe culmile mai înalte de 1100 m predomină bradul și molidul.

Flora in Slanic Moldova

Pădurile din valea Slănicului sunt populate de vieţuitoare specifice pădurilor de munte: urşi, lupi, vulpi, mistreţi, veveriţe.

În locurile umede, pe văile pârâiaşelor afluente Slănicului, trăiesc vipere, guşteri şi şopârle de munte. În apele repezi ale Slănicului se regăsesc păstrăvul, lipanul şi alte specii ale apelor repezi de munte.

Obiective turistice

Cheile și cascada Slănicului - Potecile înguste şi umbroase, pe alocuri abrupte, de pe malul stâng al Slănicului, oferă un peisaj sălbatic şi captivant, fiind însă uşor de parcurs. Acestea alcătuiesc un traseu preferat de mulţi dintre turiştii care doresc să  imortalizeze o parte din spectacolul oferit de staţiune, în armonie cu susurul Cascadei. Cheile se desfăşoară de-a lungul a aproximativ 400 m în paralel cu şoseaua asfaltată, la o cotă inferioară, în dreptul restaurantului Cascada. O punte construită în faţa restaurantului uşurează trecerea pe malul stâng al râului. De la înălţimea de 20 m priveliştea este deosebit de frumoasă: cascada şi cheile.

Cheile și cascada Slănicului 

Parcul din Slănic-Moldova are o suprafaţă de 4,16 ha şi oferă posibilitatea turiştilor de a petrece timpul liber într-un cadru încântător, contribuind, în acelaşi timp, la imaginea pozitivă a staţiunii. Este foarte bine îngrijit și cuprinde alei amenajate cu bănci printre copaci şi flori colorate, un foişor cu acelaşi stil arhitectural al ansamblului Cazinoului, fântâni arteziene şi cascade antropice, statui cu busturi ale unor personalităţi culturale româneşti.

Curtea Domnească de la Bacău este un ansamblu format din ruinele vechii ale Curți Domnești, ruinele Turnului Locuință și Biserica „Precista”. Datează din vremea lui Ștefan cel Mare, când au fost construite Casa Domnească, Turnul Locuință de apărare, anexele și biserica domnească. Turnul locuință  avea rol de apărare al cetății și de supraveghere al celui mai important drum comercial ce lega Transilvania de Țara Românească. Acesta se află în partea sud-estică a ansamblului. Biserica „Precista” este construită din piatră și cărămidă. Reprezintă ultima construcție, având ziduri groase de 1,20 m. A fost sfințită pentru prima dată la 1 ianuarie 1491. Prima renovare i s-a făcut abia în 1641. Din anul 1907 biserica a fost declarată monument istoric. Ansamblul iconografic este foarte valoros datorită vechimii icoanelor.

Casa Memorială George Bacovia – situată demult pe strada Liceului la numărul 7, a reprezentat un punct de inspiraţie pentru opera sa „Note de primăvară”. Aici s-au adunat numeroase colecții literare astfel încât s-a transformat într-un adevărat muzeu literar. Casa poetului a fost deschisă pentru admiraţia publicului începând cu anul 1971. Printre colecţiile pe care le cuprinde Casa Memorială George Bacovia putem enumera documentarul video şi audio, surprinzând vocea şi chipul poetului atunci când îşi recita operele sale.

Casa Memorială George Bacovia

Cazinoul din Slănic-Moldova este un monument istoric cu o suprafață construită de 1.847 mp. A fost reabilitat total în anii 1994-1995.  A fost ridicat de către meșteri italieni în anii 1892-1894 în stilul Art Nouveau după planurile arhitectului ieșean George Sterian, împreună cu H. Rick. Din 1948 aici își are locul Casa de Cultură, dar și o sală de spectacole. Au mai fost deschise biblioteca orășenească și unități de servicii publice.

Mănăstirea Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt este o mănăstire ortodoxă cu obște de călugări ce se află în satul Cerdac. Este foarte aproape de oraşul turistic Băile Slănic și reprezintă un locaș sfânt de rugăciune. Iniţiativa înfiinţării acestei sfinte mănăstiri a avut-o Grigore Vasile și care, deși stabilit în America, a finanţat ridicarea construcţiilor. În anul 2000 s-a deschis şantierul pentru începerea lucrărilor.

Cazare

La Slănic-Moldova cazare se poate face atât la hoteluri de 2-4 *, cât și la pensiuni de 2-4*. În ceea ce privește capitolul hoteluri, Slănic-Moldovapune la dispozitie clădiri moderne, ce oferă servicii ireproșabile, la prețuri accesibile.

La Slănic-Moldova cazare se poate găsi la Hotel Venus **. Acesta are 10 etaje, parter şi subsol, dispune de 450 de locuri, disponibile în 195 de camere, 9 semiapartamente şi 8 apartamente și parcare proprie, cu o capacitate de 40 de locuri. Camerele au 2 paturi individuale, televizor, telefon, grup sanitar propriu și minibar. Apartamentele sunt formate din antreu, living, dormitor şi baie, pat matrimonial în dormitor şi canapea extensibilă în living.

Hotel Perla **** este renovat și modernizat integral în perioada 2015 – 2016. Hotelul pune la dispoziția oaspeților săi camere dotate cu paturi matrimoniale sau cu două paturi separate. Dispune de 91 de camere confortabile dotate cu Internet Wi-Fi, led-tv, seif si mini-bar, 74 de camere standard, 4 camere superior,  11 suite și 2 apartamente prezidentiale, personalizate la cele mai înalte standarde.

Hotel Nemira **** este situat in centrul stațiunii, la numai 5 minute de mers către Parcul Slănic Moldova și izvoare și dispune de 36 camere duble, 4 apartamente confortabile și 1 cameră pentru persoanele cu dizabilități.

Tot la Slănic-Moldova cazarese poate găsi la Vila  Poiana Verde**** care oferă cele mai bune condiții pentru team building și vacanțe de neuitat. Vila dispune de 7 camere foarte spaţioase cu paturi matrimoniale, mobilier din lemn masiv, dressing, baie cu duş, uscător păr, prosoape curate, TV cablu, balcon cu vedere spre pădure şi munte. Pensiunea are în dotare, de asemenea, living și bucătărie echipată.