Obiectivele turistice Sărata Monteoru

Istoria stațiunii Sărata Monteoru

Din punct de vedere istoric, Sărata Monteoru a fost atestată documentar pentru prima oară într-un document emis de domnul Ţării Româneşti, la sfârşitul secolului XV- lea. Cu timpul, staţiunea îşi creează un statut privilegiat, fiind loc al legendelor şi refugiu pentru persoanele de viţă nobilă din acea vreme precum familiile Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Marghiloman, Spiru Haret.

Dezvoltarea localităţii Sărata Monteoru ca staţiune balneară a avut loc mai ales când Grigore Constantinescu Monteoru, un moșier grec se stabileşte la Sărata şi se implică în exploatarea petrolului. Cu timpul, localitatea şi împrejurimile devin un centru de referinţă pentru extracţia şi prelucrarea petrolului. După exploatarea acestei resurse, Grigore Monteoru se hotărăşte să investească şi în turism deoarece reţeaua de căi ferate se extinde, şi astfel, din ce în ce mai mulţi turişti trec pragul staţiunii. Anul 1870 reprezintă momentul în moşierul construieşte gara Monteoru, iar un an mai târziu, se ridică şi prima fabrică de ulei mineral din România.

În ceea ce priveşte proprietăţile curative ale apelor, acestea au fost menționate pentru prima oară în 1837, localnicii utilizându-le pentru tratarea unor afecţiuni cu leacuri rudimentare. Dr. Guyenot, un medic francez îl sfătuieşte pe Grigore Monteoru să folosească apele de aici în scop curativ. Cel de-al Doilea Război Mondial şi-a pus amprenta asupra staţiunii, deoarece instaurarea comunismului a avut ca efecte confiscarea proprietăţilor şi intrarea în paragina a acestei staţiuni.

Obiective turistice

Zona Buzăului găzduieşte numeroase obiective turistice precum tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, vulcanii noroioşi de la Berca, mânăstirile Ciolanu şi Răteşti, podgoria şi cramele staţiunilor viticole de la Pietroasele, Dealu-Mare, Valea Călugărească, locul unde a fost descoperit tezaurul Cloşca cu Pui de Aur, muzeul chihlimbarului de la Colţi.

Ștrandul cu apă termală este principala atracție turistică a stațiunii, locul unde cei mici și cei mari vin pentru bălăceală, dar si pentru tratament. Apa sărată a ștrandului îi menține la suprafață chiar și pentru cei ce nu știu să înoate și are 1,7 metri adâncime. Ștrandul este deschis zilnic, iar accesul se face pe baza unui bilet de 8 lei

Standul cu apă termală

Vulcanii Noroioşi reprezintă o rezervaţie geologico-botanică din România unde au loc fenomene naturale rar întâlnite în lume. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare. La nivel global, există aproximativ o mie de astfel de fenomene, dar în Europa sunt foarte rare. Rezervaţia are patru locuri unde se manifestă acest fenomen: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Beciu. Cei mai faimoşi vulcani sunt cei de la Pâclele Mari, ce se întind pe 15 hectare, zona fiind declarată rezervaţie geologică în 1955, şi Pâclele Mici, unde vulcanii se întind pe 10 hectare și au fost incluşi pe lista monumentelor naturii în 1924. Cei mai vizitaţi vulcani sunt cei de la Pâclele mici, datorită accesului facil.

Vulcanii Noroioşi

Pivnița Brâncovenească este un loc situat între satele Izvoru Dulce şi Nenciuleşti, o pivniţă medievală ce datează încă din secolul XVII-lea şi aparţine stilului arhitectural brâncovenesc. Unele legende spun că această pivniţă a avut rol de cramă şi a aparţinut suveranului Constantin Brâncoveanu. Se spune că aceste crame erau legate între ele, formând o reţea secretă de tuneluri, cu scop de apărare.

Pivnița Brâncovenească

Mina de petrol este o raritate în lume, datorită metodelor miniere de exploatare a zăcămintelor petrolifere. Accesul în mină se face pe la Ştrandul şi Complexul Monteoru, cu ajutorul unui ascensor electrificat. Metoda de extragere iniţială a petrolului era folosirea puţurilor, iar mai apoi, s-a trecut la galerii, metoda ce este utilizată şi în ziua de astăzi.

Mina de petrol

Crucea din Monteoru este vizibilă din principalele extreme ale staţiunii, are o înălţime de zece metri şi este iluminată pe durata nopţii. Din centrul staţiunii şi până la cruce, turiştii pot porni într-o drumeţie ce durează aproximativ o oră. Există acolo şi un loc de relaxare, de unde turiştii pot admira priveliştea oraşului şi pot respira aer curat.

Crucea din Monteoru

Vegetaţia, flora şi fauna

Vegetaţia şi fauna din această regiune au un deosebit potenţial turistic, fiindresurse turistice de o mare atractivitate. Flora este tipică zonei subcarpatice, arealul staţiunii fiind reprezentat de etajului foioaselor și subetajul gorunului. Tot simbolice pentru staţiune sunt carpenul, Laleaua pestriţă sau bibilica, ce poate fi întâlnită în rărişurile mlăştinoase. Florile acestei plante au o nuanţă brună-roşcată. Uneori, în locurile umbroase, întâlnim crini de pădure cu flori viu colorate, roz violaceu cu pete purpuriu – închise şi, alături de acesta, bujorul românesc. Bujorul românesc şi bibilica sunt plante protejate de lege.

În această regiune cresc şi se dezvoltă numeroase specii de plante medicinale precum muşeţelul sau coada şoricelului. În ceea ce priveşte zonele turistice, acestea au fost amenajate, plantându-se răşinoase din specia pinului negru, salcâmi sau castani. Pe versanţii dealurilor sunt livezi, culturi de porumb, cartof şi viţa de vie, plante specifice acestui tip de climă şi relief. Pădurea Sărata este un punct de atracţie principal al localităţii unde se găsesc plante ocrotite de lege.

Animalele ce cresc aici sunt rozătoare de dimensiuni mici şi medii precum: veveriţa, iepurele de câmp, mistreţul, viezurele sau bursucul, căprior, dar mai rar, pot fi văzuţi urși şi lupi. În ceea ce priveşte păsărilor, se remarcă următoarele specii: mierla, cucul, privighetoarea, vrabia, rândunica, piţigoiul, bufniţa.

Comentarii

mood_bad
  • Nici un comentariu încă.
  • Adăugarea unui comentariu