Textarea
Clădirea a fost construită între 1898 – 1899, cu o fațadă împunătoare în stil baroc. Ferestrele de la etaj sunt încadrate în chenare cu ornamente stilizate ce dau clădirii o nota distinctă. Luminatoarele semicirculare de deasupra ușilor și vitrinelor, cât și balconul, dispun de o feronerie amplă. Frontonul este format dintr-o cornisă triunghiulară, având în centru un stup de albine împresurat de frunze late de acant. În centrul acoperișului se ridică un trunchi de piramidă, iar deasupra o mică cupolă ce se termină cu un fel de fanion. Cele circa 65.000 de obiecte păstrate în muzeu și în depozitele sale oferă vizitatorilor largi posibilități de a cunoaște istoria, cultura și civilizația acestor meleaguri.
Istoricul înfiinţării muzeului se leagă de numele unor personalităţi locale ca: Victor Mihali de Apşa (episcop greco-catolic), Ioan Boroş, canonic greco-catolic, profesorul Traian Simu şi învăţătorul Ioan Stratan, care a pus bazele actualului muzeu. Clădirea, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca reşedinţă a Nép Bank, a fost cumpărată în 1951 de Ministerul de Finanţe, care este şi actualmente proprietar. Din 1968 clădirea adăposteşte muzeul. Cele mai importante domenii şi subdomenii reprezentate în muzeu sunt cele de arheologie, etnografie, memoriale, artă plastică, istorie medie. Colecţia de arheologie cuprinde un inventar litic, podoabe, unelte, arme şi piese ceramice rezultate din săpăturile arheologice efectuate în zonă, la Timişoara, Româneşti, Coşava, Visag, Sălbăgel, Sacoşul Mare, Susani, Jabăr, detaşându-se descoperirile tracice de la Susani şi cele dacice de la Jabăr. Colecţia etnografică cuprinde piese de port popular şi inventar meşteşugăresc din zonă, ilustrând cu precădere Lunca Timişului şi zona Făgetului. Colecţia memorială conţine documente şi corespondenţă semnificativă, obiecte originale aparţinând personalităţilor din zonă, ilustrative pentru afirmarea în plan politic şi cultural, atât pe plan local, cât şi naţional şi european. În colecţia de artă se remarcă pictură de şcoală austriacă şi pictură contemporană, ca şi o colecţie de sculpturi ale plasticienei Elisabeta Popper. Colecţia de la Casa Personalităţilor Lugojene, ca urmare a retrocedării clădirii - din Splaiul C. Brediceanu nr. 6 - este arhivată în această clădire. Aceasta cuprinde fotografii, documente, obiecte originale care ilustrează viaţa politică şi culturală a Lugojului de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în zilele noastre.
