Obiective și atracții turistice la Vatra Dornei de vizitat

Istoria orașului

Vatra Dornei are o legendă bine cunoscută, legată de cea a lui Dragoş Vodă, “descălecătorul” Moldovei, care a venit aici să vâneze și s-a îndrăgostit iremediabil de o tânără, pe care a ucis-o din greşeală. Povestea spune că Dragoş întâlnise aici o fată foarte frumoasă, cu păr bălai, pe nume Dorina, pe care o îndrăgea nespus. Plecând la vânătoare, Dragoş urmări o căprioară şi o ţinti, însă de după copac, Dragoş auzi un ţipăt omenesc, dându-şi seama că, în locul căprioarei, o ucisese pe Dorina. Suferind şi plin de remuşcări, descălecătorul Moldovei a înmormântat fata chiar în pădurea în care a ucis-o, iar locul a fost botezat după numele fetei, devenind între timp Vatra Dornei.

Primele atestări documentare datează încă din secolul al XVI, documente în care se menţionează că Vatra Dornei era o aşezare comercială meşteşugărească. În izvoare istorice, găsim că în 1600, Mihai Viteazul trimite o armată spre Moldova condusă de generalul său, Baba Novac. Generalul străbate drumul, trecând prin localităţile Cândreni, Mestecăniş, Câmpulung şi Suceava, în urmărirea domnului Moldovei de atunci, Ieremia Movilă.

Bazinul Dornelor a devenit cunoscut încă de la jumătatea secolului XVIII-lea când apele minerale din această parte a Imperiului Habsburgic (Vatra Dornei, Cândreni, Şaru Dornei) au fost studiate de Hacquette de Nurnberg. Izvoarele de aici au început să fie recunoscute oficial odată cu începutul secolului al XIX-lea, după analizele realizate de medicul Ignatziu Plusch. În anul 1841, după studiul apelor din Poiană Negri, acesta s-a adresat autorităţilor habsburgice pentru a trage primele semnale de alarmă referitoare la starea precară a băilor şi a apelor de la Poiana Negri. Doctorul a propus şi un proiect de amenajare pentru băi, construirea unei clădiri cu şase căzi, proiect aprobat în ianuarie 1811.

Tot în acea perioadă se construieşte şi Palatul Comunal, iar mai apoi, în 1902, s-a construit Gara CFR. În timpul primului război mondial, oraşul a suferit mari pierderi şi distrugeri, dar mai apoi, staţiunea a înflorit, iar băile au fost refăcute. În prezent, staţiunea s-a dezvoltat intens şi este vizitată de sute de turiştii, pe tot parcursul anului. Între anii 1850-1900, primarii au contribuit intens la dezvoltarea staţiunii, mergând în audienţă la Împăratul Imperiului Austro-Ungar cu proiecte de dezvoltare asemănătoare marilor oraşe din Europa. În 1907, Vatra Dornei a fost declarat oraş al Imperiului. În timpul celui al doilea război mondial, Vatra Dornei a trecut printr-o perioadă de regres, însă oraşul şi staţiunea au fost refăcute complet după anul 1944. Zece ani mai târziu, s-a înfiinţat muzeul orăşenesc.

Obiective turistice

Atât stațiunea balneară Vatra Dornei, cât și împrejurimile de aici dețin numeroase obiective turistice precum mănăstiri, parcuri, muzee sau castele.

Muzeul Etnografic al Bucovinei se află în clădirea primăriei chiar în Vatra Dornei și reflectă trei aspecte esențiale ale culturii zonei: arta plastică contemporană, științele naturii și cinegetica.

Parcul Vatra Dornei este situat în centrul stațiunii şi este declarat rezervație dendrologică. Aici există o concentrare a izvoarelor termale din regiune. Parcul deţine speciile rare de copaci și veverițele foarte prietenoase cu turiștii.

Castelul Dracula se află în vecinătatea staţiunii Vatra Dornei și este un loc unde circulă legende şi mituri, fiind considerat locul unde ar fi trăit Dracula. Castelul oferă o panoramă a Munţii Bârgăului şi poate fi un bun loc de popas.

Cazinoul din Vatra Dornei datează din perioada stăpânii austro-ungare şi este simbol al oraşului. De-a lungul timpului, a servit ca sală de concerte şi spectacole, club de şedinţe pentru muncitori în timpul comunismului sau sală pentru jocuri de noroc. În momentul de faţă, cazinoul este într-o stare avansată de degradare.

Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei, inaugurat în anul 1956 găzduieşte elemente de floră şi faună prezente în staţiune precum familii de cerbi şi căprioare, urşi bruni, vulturul pleşuv brun, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, dar şi multe alte specii de păsări.

Cetatea de Scaun a Sucevei este o fortificație construită în zona Moldovei, dovadă a bătăliilor ce s-au purtat aici. Cetatea ce este acum monument istoric a fost ridicată de Petru I Mușat, întărită de Ștefan cel Mare și mai apoi distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino. Cetatea oferă vizitatorilor o panoramă unică a oraşului.

Vegetația, flora și fauna

Vegetaţia specifică zonei este cea aparţinând familiei coniferelor. Flora de tip alpin favorizează apariţia brazilor şi a jnepanului, ce creşte la altitudini de peste 1550 m. Pe lângă pădurile de brad şi jneapăn, se găsesc sălcii pitice, tufişuri de afine, merişoare, pini şi chiar şi mesteceni. Cel mai rar exponat de aici, floarea de colţ sau albumiţa, a fost declarată monument al naturii şi creşte în apropierea staţiunii, pe stâncile Rarăului. Alte flori precum bujorul de munte, dediţeii, piciorul cocosului alpin, ciuboţica cucului alpin, toporaşul alpin, garofiţa pot fi văzute în împrejurimile muntoase. În rezervaţia naturală de la Poiana Stampei turiştii pot vedea singură plantă carnivoră ce creşte în ţară, roua cerului, plantă considerată monument al naturii. În ceea ce priveşte fauna, Vatra Dornei este cunoscută pentru veveriţele ce apar de peste tot, ce pot fi văzute chiar în parcul central al oraşului.

Alte animale de aici precum capra neagră sau muflonul sunt pe cale de dispariţie şi pot fi văzute la înălţimi mai mari. În pădurile din împrejurimi, turiştii pot vedea specii de urs, râs, lup, vulpe, mistreţ, jder, dihor, nevăstuică, bursuc şi vidră. Dintre păsări, cele mai reprezentative pentru această regiune sunt cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, găinuşa, iar între peşti, păstrăvul şi lostriţa. Această zonă este una care adăposteşte numeroase specii de animale şi plante iar acţiunile de protecţie împotriva vânatului şi a braconajului s-au înăsprit pentru a proteja habitatul natural al acestor specii.

Booking.com

Comentarii

mood_bad
  • Nici un comentariu încă.
  • Adăugarea unui comentariu