Despre Stațiunea Balneară Bazna și obiectivele sale turistice

Unde se află stațiunea Bazna?

Staţiunea Bazna se află în nordul judeţului Sibiu, ascunsă printre dealuri joase şi văi mlăştinoase. Staţiunea este bogată în izvoare minerale şi zăcăminte de gaz metan şi se află la 18 km distanţă de oraşul Mediaşşi 70 km de Sibiu. Factorii de climă precum apele minerale, nămolul sapropelic, clima, sarea, dar şi cadrul pitoresc primesc anual sute de turişti ce vin aici pentru a se încărca cu energie şi pentru a-şi trata diverse afecţiuni. În Bazna există posibilităţi de agrement atât pentru turiştii ce vor relaxare, dar şi pentru amatorii de adrenalină, ce pot profita de ocazie pentru a merge în drumeţie cu bicicleta sau pot hoinări dealurile şi pădurile de fag ce înconjoară pădurea. Deşi staţiunea este prea puţin mediatizată în România, acest loc atrage turiştii străini ca pe un magnet. Mulţumiţi de efectul apelor şi încântaţi de locurile pitoreşti, de mâncarea tradiţională, numărul turiştilor străini ce vizitează staţiunea este din ce în ce mai mare.

Pe perioada estivală, aproximativ 70% din turişti sunt străini și încep să vină din aprilie până în octombrie, sau chiar şi iarna. În această comună se află concentrate resurse culturale recunoscute în patrimoniul cultural naţional – centrul istoric, bisericile fortificate din localităţile Bazna, Boian şi Velţ – situate într-un cadru natural deosebit. În anul 2011, toate aceste atracţii și resurse i-au adus titlul de «cel mai frumos sat» din România.

Istoria orașului Bazna

La începutul secolului XIV, în Bazna s-au stabilit primii colonişti saşi ce şi-au întemeiat o biserică fortificată, motiv ce a dus la închegarea localităţii. Mai apoi, în 1672, câţiva pastori descoperă resursele de petrol, dintr-o întâmplare. Ciobanii au aprins focul pentru a se încălzi şi au văzut cum flacăra stătea la suprafaţă. În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna sunt obiectul unor lucrări interesante. Rudolf Rothens aminteşte de aceste ape în lucrarea Memorabilae Europae (1749), iar dr. Klaus evocă şi el efectul terapeutic al apelor în studiul Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă. În secolului XIX, numeroşi medici şi chimişti din Viena vin pentru a studia efectele sării de la Bazna şi climatul de aici. În urma acestor analize şi cercetări, în 1814 se decide construirea unei baze balneare, izvoarele de ape minerale trecând în proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor analize chimice, făcându-se recomandări ştiinţifice.1835 reprezintă anul în care se fac primele amenajări: 4 cabine şi o instalaţie de încălzit apa în cazane. În 1843, o societate pe acţiuni formată din intelectualii din Mediaş înfiinţează oficial primul centru balnear. În anul 1845, rapoartele menţionează 637 persoane venite la tratament.

Ani mai târziu, băile intră în posesia unui nobil din Mediaş, care construieşte instalaţii sistematice, ce contribuie la dezvoltarea şi modernizarea staţiunii. În 1905, staţiunea deja avea un medic balnear şi o farmacie. În scurt timp, numărul turiştilor veniţi la Bazna a crescut şi mai mult. Conform Ziarului Românul, din 1919 în staţiunea Bazna “preţurile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivităţile, tenisul, aparatele de gimnastică, ştrandul etc. Arcuiesc muşchii bronzaţi şi adăuga un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis şi izvoarele de sănătate ale Baznei”. Începând cu anul 1950, staţiunea capătă un statut permanent iar în anii ce urmează, se construiesc noi unităţi de cazare, centre de tratament şi alte dotări.

Vegetaţia, flora şi faună în Stațiunea Bazna

Sub aspect fito-geografic, vegetaţia Baznei se încadrează în categoria pădurilor de foioase, unde predomina făgetele şi gorunetele, caracteristice dealurilor din Podişul Transilvaniei. Vegetaţia include goruni şi fagi. Masivul din sudul staţiunii balneare este alcătuit din fag, carpen şi este declarat pădure de agrement. Vegetaţia arborescentă este formată din făgete, răspândit cu preponderenţă în zonele înalte ale dealurilor orientate în general spre nord. Vegetaţia halofilă este răspândită pe sărăturile din împrejurimile sondelor şi a micilor scurgeri de apă sărată şi este săracă, dintre exemplare remarcându-se albăstrica, iarba sărată şi loboda.

Vegetaţia ierboasă este bogată, reprezentată în fâneţele din împrejurimile staţiunii. În Bazna există şi plante rare, ocrotite, cu flori atrăgătoare dintre care: ciuboţica cucului şi dediţelul.

Fauna existentă din zona Bazna include animale specifice pentru pădurea central europeană precum: căprioara, mistreţul, vulpea, lupul, viezurele, veveriţa, dihorul comun, ariciul, nevăstuica, şarpele de pădure, şarpele neted, brotăcelul. Dintre pădurile cele mai cunoscute sunt: ciocănitoarea mare, piţigoiul sur, scorţarul, cinteza, cucul, sturzul, coţofana, pupăza, becaţina şi potârnichea. Din categoria reptilelor, mai întâlnite sunt guşterul şi şopârla. Pe teritoriul Baznei sunt semnalate şi câteva familii de berze, precum şi multe rândunele.

Obiectivele și atracțiile turistice în Bazna

Zona Sibiului este bogată în obiective turistice, fiind o regiune bogată în tradiţii şi cultura, cu un peisaj pitoresc.

Parcul Natural „Golul alpin Făgăraș” este cel mai întins parc natural de pe teritoriul județului Sibiu şi se află pe versantul nordic al Munților Făgăraș. În acest parc se află numeroase lacuri glaciare, printre care Bâlea, Avrig sau Podragu, situate la o altitudine de peste 2.000 de metri. Zona este un peisaj de basm pentru iubitorii de natură şi găzduieşte specii de plante şi animale rare.

Sibiul se află la o oră distanţă de Bazna. Orașul medieval are o istorie de peste 900 de ani şi atrage anual mii de turişti străini. În 2007, oraşul a primit titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. Oraşul surprinde din punct de vedere arhitectural şi cultural. Cele mai cunoscute instituţii şi edificii sunt Muzeul Brukenthal, Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu și Teatrul de Balet Sibiu.În Sibiu se organizează anual diverse festivaluri de teatru, muzică, artă medievală și artă contemporană. Tot aici se află şi Muzeul Satului „Astra”, un imens muzeu în aer liber ce surprinde elemente de cultură şi etnografie românească, dar şi mori de vânt.

Biserica evanghelică fortificată din Bazna datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, conform inscripţiei O REX GLORIAE VENI (O, Rege al Gloriei, vino!) de pe unul dintre clopote. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010. După un secol, biserica a fost fortificată prin adăugarea unui zid de incintă şi a turnurilor de apărare. Biserica încă păstrează un tabernacol, cu o reprezentare a lui Iisus, ce datează din 1504. În biserică s-au mai păstrat trei clopote din secolele XIV-XV, restul fiind topite în timpul Primului Război Mondial, pentru fabricarea uneltelor de război. 

Biserica evanghelică fortificată din Bazna

Cazare în Stațiunea Bazna

În ceea ce priveşte cazarea, Bazna deţine aproximativ 400 de locuri de cazare. Astfel, turiştii pot alege între cele două centre de tratament, cu capacitate de 62 de locuri, respectiv 54, la care se mai adaugă 3 vile şi 4 pensiuni.Tariful unei camere/noapte începe de la 120 de lei pentru o cameră dublă, cu mic dejun inclus, la o pensiune de 3 margarete şi poate ajunge la 330 de lei cameră dublă la hotel de 3 stele, preţ ce include micul dejun şi accesul gratuit la piscină, saună şi sală de fitness.

Hotelul Bazna Expro este parte a complexului de tratament şi are o capacitate de 62 locuri de cazare, repartizate în 18 camere duble. 6 single şi 7 apartamente. Camerele au un design modern și sunt echipate cu toate utilitățile, pentru a satisface toate nevoile turiștilor.

Una din cele mai frecventate unităţi de cazare din Bazna este Complexul Dobsi, situat într-un cadru natural unic, într-o zonă deluroasă, cu podgorii și păduri. Designul hotelului este elegant, rafinat, stilul este baroc, iar decoraţiunile şi mobilierul impresionează prin atenţia la detalii. Hotelul Dobsi*** are o capacitate de 27 de camere, fiecare având balcon, baie proprie, uscător de păr, halat de baie și papuci de unică folosință, minibar frigorific, încălzire în pardoseală, televizor și acces wireless. În incinta hotelului se află şi un centru spa propriu, dotat cu o piscină cu apă sărată încălzită, sală de fitness şi saună tipică finlandeză. Piscina acoperită are o adâncime cuprinsă între 1.40 și 1.80 metri și deţine şi o terasă pentru plajă. Apa piscinei este bogată în natriu, potasiu, magneziu, calciu, iodură și bromură de natriu, fiind utilă în combaterea insomniilor și tratarea reumatismului, artrozei, poliartritei, discopatiilor, mialgiilor, hipertiroidei, metroanexitei luetică, cervicitei ulcero-vegetantă şi leucoplaziei. Pe lângă centrul spa, hotelul are şi o sală de conferinţe, restaurant cu un meniu variat, dar şi posibilitatea de a închiria o bicicletă pentru a explora staţiune pe două roţi. Tariful este de 15 lei/12 ore sau 30 lei/24 ore.

Pension Bassen este o altă unitate de cazare din Bazna, situată în interiorul stațiunii balneare, într-un colț de natură și verdeață, tipic pentru viaţa satului transilvănean. Pensiunea are o capacitate de 10 camere personalizate. Unitatea de cazare este decorată în stil vintage, are terasă, sală de mese unde turiştii  pot încerca bucatele tradiţionale ardeleneşti.

Casa Sașului este situată în apropierea complexului balnear şi are o capacitate de 8 camere duble, o cameră cu 3 locuri şi un apartament, toate cu grup sanitar propriu, TV şi o zonă de relaxare. Masa poate fi servită sau pregătită în bucătărie, unde se află şi sala de mese cu o capacitate de 20 de locuri. În timpul liber, turiştii pot închiria biciclete, se pot plimba în satele vecine sau pot pescui în zona din imediata vecinătate a complexului.




Comentarii

mood_bad
  • Nici un comentariu încă.
  • Adăugarea unui comentariu