Statiunea Balneara Covasna

iun. 06, 2019

Despre statiune și localizarea acesteia

Staţiunea Covasna se află în judeţul Covasna, la poalele munţilor Vrancei. Staţiunea se află la 35 km. de oraşul Sfântu Gheorghe, la aproximativ 60 km. de Braşov şi la 250 km. distanţă de capitală. Există aici izvoare cu apă minerală carbogazoasă, bicarbonată şi care conţin diverşi compuşi ai fierului, iodului, bromului sau clorului. Apa izvoarelor este recomandată persoanelor care suferă de boli cardiovasculare, disfuncţii hepatobiliare sau boli digestive. Oraşul Covasna mai este cunoscut şi sub numele de „Oraşul celor 1000 de izvoare” şi funcţionează ca staţiune balneoclimaterică de aproape un secol. Aici, turiştii din toată România si chiar și din străinătate vin să-şi trateze afecţiunile și să se relaxeze. Pe lângă tratamentele din centrele de recuperare care au transformat Covasna într-una dintre cele mai complexe staţiuni de acest fel din Europa, există aici şi zone de agrement pentru toate gusturile și vârstele, ca de exemplu locuri unde se poate pescui sau se poate practica echitaţia.

Staţiunea balneară Covasna este vizitată de turişti din toată ţara care vin aici mai ales pentru a-şi trata problemele cardiologe pentru că aici se află un Spital de Cardiologie într-o pădure de pini. Amplasarea geografică, configuraţia geologică a regiunii şi altitudinea de aproximativ 560 m. a staţiunii au dus la dezvoltarea unei clime subalpine caracterizate printr-o atmosferă optimă, prin prezența aerosolilor cu o concentraţie mare de ioni negativi.

Staţiunea Balneară Covasna
Staţiunea Balneară Covasna

Cadrul natural din Covasna oferă o imensă bogăţie de factori balneari şi climaterici cu rol terapeutic. Factorii curativi ai regiunii sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, calcice hipotone şi hipertone, mofetele cu emanaţii de gaze. Staţiunea este locul ideal pentru a îmbina tratamentele cu relaxarea, drumeţia şi turismul. De aici, se poate ajunge la numeroase obiective turistice precum Lacul Sfânta Ana, Braşov sau cetatea dacică din apropierea staţiunii. De asemenea, punct de atracţie îl constituie şi manifestările folclorice specifice zonei şi festivalurile.

Istoric

Covasna este cunoscută şi sub numele de Staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate, datorită climei blânde, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele regiunii sunt valorificate în centrele de tratament pe întreaga durată a anului. În anul 1882, apa minerală a izvorului Horgasz a fost premiată la Trieste.

Regiunea Covasnei are o istorie foarte veche. Au fost găsite artefacte încă din epoca neolitică şi era bronzului care atestă existenţa milenară. Se pare că cetatea nu avea rol strategic la acea vreme, ci mai degrabă rol observare. În anul 1942, arheologul Ferenczi Istvan a descoperit o clădire despre care s-a arătat că data incă din epoca romană, din secolul II e.n. Clădirea arată limitele teritoriului ocupat de romani în Dacia.

După o îndelungată perioadă în care staţiunea nu a fost amintită în documente, în 1548 localitatea apare cu numele Kowazna. Mai apoi, Covasna a devenit centrul administrativ al Scaunului Orbai datorită dezvoltării rapide şi al amplasării favorabile. În Covasna, la începutului secolului al XV-lea existau următoarele categorii sociale: oameni de vază, călăreţi şi pedestraşi. În 1764, la cererea împărătesei Maria Tereza, au fost înfiinţate regimentele de grăniceri secui, eveniment ce a dus la întâmplări sângeroase din cauza abuzurilor autorităţilor militare.

Locuitorii din Covasna au participat la luptele de la Revoluţia de la 1848. S-a format aici un detaşament din 88 de persoane, dintre care 23 au murit în timpul Revoluţiei. După acea perioadă, în timpul dictaturii militare şi a neoabsolutismului, locuitorii Covasnei au trecut printr-o perioadă grea, plină de presiuni. După anii 1860, situaţia generală şi viaţa economico-socială a Covasnei s-a îmbunătăţit considerabil.

Demografie și Administrație

La recensământul din 2002, populația orașului era de aproximativ 11.369 locuitori, dintre care 7.539 unguri (predominant secui), 3.673 români, 117 rromi și 10 germani. Orașul Covasna este administrat de un primar maghiar și un consiliu local format din 17 consilieri. Primarul, József Gyerő, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în 2016.

Transport și Acces

Pentru a ajunge în Covasna, turiştii pot alege între mai multe rute:

Calea rutieră:

  • Bucureşti – Braşov (E 60) – Covasna (DN 11)
  • Bacău – Târgu Secuiesc – Covasna (DN 11)
  • Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe – Covasna (DN 12 şi DJ 49)

Calea feroviara: staţia Covasna pe linia Sfântu Gheorghe – Breţcu. De la gara Covasna se pot lua autobuze până în centrul stațiunii.

Cu avionul: Prin intermediul aeroporturilor din Târgu Mureş şi Bucureşti, iar apoi pe cale rutieră până în Covasna.

Apele Termale și Clima

Climatul localităţii Covasna este temperat - continental, cu veri răcoroase şi ierni moderate. Poziţia favorabilă în depresiunea intramontană îi conferă zonei un climat plăcut, fără excese de temperatură, favorabil practicării turismului în tot timpul anului.

Staţiunea Covasna este situată la altitudinea de 564 m, la contactul versantului vestic al Munţilor Vrancei cu Depresiunea Bârsei. Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase şi mofetele sunt rezultatele manifestărilor postvulcanice, iar calităţile terapeutice fac din Covasna o staţiune celebră, axată în principal pe tratarea bolilor cardiovasculare. Mofetele din Covasna au o concentraţia ridicată de până la 98% CO2 şi se situează pe primul loc în Europa, depăşind cu 24 % - 34 % concentraţia în CO2 a gazelor de la Grotă di Cani - Italia, una din cele mai cunoscute la nivel european. Emanaţiile de gaze, numărul mare de izvoare, debitul total, amplasarea într-un cadru natural şi climatic cu efecte terapeutice semnificative, creează un potenţial balneoturistic valoros. Influenţe oceanice vestice se simt pe parcursul tuturor anotimpurilor. Temperatura medie anuală este de 7 grade C, umiditatea aerului având valori cuprinse între 75-80%. În plus staţiunea beneficiază de briza de munte şi este protejată de curenţi şi vânturi datorită culmilor împădurite.

Beneficiile Terapeutice

Afecţiuni cardiovasculare:

  • Arteriopatii:
  • arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare în stadiul I şi II.
  • trombangeita Bűrger
  • Cardiopatie ischemică cronică
  • sechele după infarctul miocardic la interval de minim 6 luni după episodul acut, fără tulburări de ritm, fără angor instabil, echilibrate din punct de vedere hemodinamic
  • angina pectorală stabilă, angina de efort (aflate sub tratament medicamentos)
  • Hipertensiune arterială stadiul I şi ÎI - sub control medical fără boli asociate care să contraindice tratamentul cu factori naturali
  • Afecţiuni venoase: sechele după tromboflebite superficiale sau profunde
  • Valvulopatii
  • valvulopatii reumatismale fără tulburări clinice hemodinamice
  • valvulopatii operate fără tulburări clinice şi hemodinamice după 3 luni de la efectuarea actului operator, cu avizul medicului cardiolog
  • Sechele după accidente vasculare cerebrale la bolnavi echilibraţi cardiovascular, cu aviz din partea neurologului

Afecţiuni reumatice:

  • Boli ale aparatului locomotor
  • afecţiuni articulare şi abarticulare de tip degenerativ tip artroze
  • afecţiuni degenerative ale coloanei vertebrale – spondiloze
  • boli cronice inflamatorii articulare sau de coloană vertebrală – numai în sezonul de vară şi cu probe biologice normale
  • reumatisme de focar
  • osteoporoza

Alte afecţiuni:

  • Boli endocrine, în general hipofuncţionale
  • Boli de nutriţie: diabet, obezitate, gută
  • Boli ale sistemului nervos periferic: radiculopatii, polinevrite, sechele posttraumatice ale nervilor periferici

Contraindicaţiile tratamentului balneo-fizical:

  • Afecţiuni acute febrile, afecţiuni infecţioase, boli venerice contagioase, purtători de germeni patogeni, stări casehtice, tumori maligne sau benigne, hemoragii de orice natură, sarcină normală peste 3 luni, epilepsie, boli de sistem, psihopatii cronice manifeste, boli dermatologice cu potenţial de contagiozitate sau cu leziuni mari inestetice, insuficienţă cardiacă renală sau hepatică manifestă, bolnavi care nu se pot autoservii.
  • Infarct de miocard în faza acută, cardiopatii ischemice cu crize frecvente, cardiopatii nedureroase cu tulburări majore de ritm sau conducere, insuficienţă cardiacă, valvulopatii cu fenomene de insuficienţă cardiacă sau accidente trombotice recente, hipertensiune arterială în stadiul III sau HTA cu complicaţii, ateroscleroză cerebrală cu tulburări psihice şi de comportament, accidente trombotice cerebrale cu sechele neurologice importante.

Procedurile care se pot realiza aici sunt:

  • Băi cu ape minerale
  • Mofete
  • Aerosoli şi inhalaţii
  • Împachetări cu parafină
  • Electroterapie
  • Băi galvanice
  • Masaj, gimnastică medicală

Vegetaţia, Flora şi Faună

Specificul climatic şi formele de relief existente aici creează condiţiile dezvoltării unei vegetaţii variate. Cea mai întinsă suprafaţa este ocupată de pădurile de răşinoase (molid şi brad), iar mai apoi de foioase (stejar). În anul 1995, o vijelie şi-a pus amprenta pe versanţii vestici ai Carpaţilor de curbura, doborând aproape 3.000 ha de brad şi molid. În prezent, suprafaţă a fost replantata, însă aspectul masivelor montane şi aeroionizarea au fost afectate. În pajiştile existente aici cresc specii ierboase cu flori de opaiţa, sângele voinicului, margarete, cicoare, păpădie. Fauna se caracterizează prin existenţa mamiferelor cu potenţial cinegetic precum: cerbul, ursul, râsul, veveriţa, mistreţul, lupul, căpriorul, iepurele şi păsări precum ierunca, cocoşul de munte, alunarul, sitarii, mierla de piatră, fluturaşul de piatră, cinteza alpină, fazanul colonizat, cănăraşul. Fauna alpină este reprezentată prin exemplare rare precum capra neagră sau acvila de piatră. Dintre animalele de mici dimensiuni enumeram popândăul, şoarecele de mişună, cioara grivă, vipera comună, şoarecele de munte, sălămâzdra carpatică.

Obiective turistice

Judeţul Covasna mai este denumit şi că “Ţinutul Conacelor” deoarece aici există numeroase castele şi conace. Multe din ele au fost restaurate, recondiţionate şi introduse în circuitul turistic. Se pot face excursii organizate şi tururi ale împrejurimilor iar turiştii pot vizita conacele şi atelierele tradiţionale ale meşterilor. Puteţi chiar participa la un curs de olărit sau sculptat ca să învăţaţi din meseria lor transmisă din generaţie în generaţie. În judeţul Covasna se pot organiza trasee de aventura la Balvanyos Adventure Park, cursuri de echitaţie, plimbări cu căruţe trase de cai sau cu Mocăniţa chiar în staţiunea Covasna, pe Valea Zânelor.

Cele mai importante obiective turistice din zonă sunt:

  • Băile Balvanyos - este recunoscută pentru proprietăţile izvoarelor minerale şi emanaţiile post-vulcanice sub formă de mofete. Compoziţia chimică a apelor izvoarelor este recomandată în tratamentele anumitor afecţiuni stomacale şi intestinale, iar mofetele sunt adevărate “guri de oxigen” pentru cei cu probleme cardio sau vasculare. Pădurile din jurul staţiunii oferă turiştilor mediul ideal pentru drumeţii. Totodată, exista aici trei peşteri Gyilkos, Begyenko şi Pucioasa ce pot fi vizitate.
  • Plimbări cu mocăniţa - Nu numai Maramureşul se poate lăuda cu propria-i mocăniţa ci şi Covasna. Dacă sunteţi în Covasna, puteţi alege unul din cele două trasee: Clermont – Cetatea Zânelor şi Clermont – Șiclău (Planul Înclinat). Planul Înclinat din Valea Zânelor este o atracţie unică în Europa, iar construcţia a fost începută la 1886 de inginerul Emil Lux şi terminată de baronul Groedel în 1889. Se spune ca acest plan înclinat folosea forţa gravitaţională pentru transportarea vagoane cu lemne, fără nicio altă sursă de energie.
  • Monumentele istorice de la Ozun - Ozun este o localitate învecinată plină de istorie, cu un numărul mare de monumente istorice, intrate astăzi în circuitul turistic. Dintre acestea, turiştii pot alege să viziteze Biserica Reformată din secolul XV, fosta cetate unde există în prezent un turn de clopot cu cupola în formă de ceapă, Biserica romano-catolică, un obelisc ridicat în cinstea soldaţilor celui de-al Doilea Război Mondial şi multe conace considerate monumente de artă (castelul Beldi-Mikes, conacul Ujvarossy-Agoston, conacul Temesvary, conacul Punkosti – în care funcţionează biblioteca „Erdelyi Lajos”).
  • Vulcanul Balta Dracului - Este un monument al naturii situat în centrul oraşului Covasna. Vulcanul este inactiv în prezent iar ultima erupţie a avut loc în 1984. Dioxidul de carbon din gazele emanate de acest vulcan se prezintă sub formă de mofete şi are o puritate ridicată.
  • Valea Zânelor este o zonă de poveste, împădurita şi cuprinde Planul Înclinat, Şiclău şi o cascadă spectaculoasă. În fiecare an, în luna iulie, în Valea Zânelor are loc Nedeia Mocănească, o sărbătoare locală ce primeşte sute de turişti.
  • Cetatea Miske este situată în pădurea Miske, aproape de centrul oraşului Covasna, într-un cadru natural de poveste. Legenda spune că în această cetate ar fi locuit Ileana Cosânzeana. În subsol ar fi fost ascunsă averea, păzită de un cocoş care dormea o dată la şapte ani. Atunci se deschideau nişte porţi secrete, iar averea putea fi văzută de cei care se aflau prin preajma cetăţii.

Cazare Covasna

Există aici numeroase unităţi de cazare, turiştii având la dispoziţie o ofertă bogată din care pot alege locaţia care le convine cel mai mult. Preţurile încep de la 100 lei/noapte.

Pensiunea Casa din Parc are o capacitate de aproximativ 40 de persoane. Pensiunea deţine 9 camere duble, una tripla şi un apartament care poate găzdui o familie. De asemenea, turiştii pot veni aici şi cu animăluţul favorit.

Hotelul Covasna este primul hotel construit în staţiune în 1972 şi dispune 248 locuri, clasificate la categoria 3 stele. Toate camerele au fost recent modernizate şi sunt dotate cu baie cu dus, ventilaţie, minibar, televizor color cu ecran plat LCD/LED, cablu TV. Turiştii pot beneficia de parcarea gratuită, internet WI-FI precum şi o piscină interioară modernă cu sauna.

Hotelul Căprioara de 4 stele are o capacitate de 72 camere. Camerele au fost construite pentru a asigura confort pe toată perioada sejurului dumneavoastră. Chiar în apropiere, exista şi o bază de tratament balnear conectată cu hotelul pentru intimitatea turiştilor. Se pot trata aici numeroase afecţiuni.

Hotel Clermont**** a fost inaugurat în noiembrie 2007 şi poate găzdui până la 218 de turişti. Hotelul are 106 camere şi apartamente de diferite tipuri. Parte integrantă a hotelului, Centrul de Sănătate reprezintă componentă de bază a acestui complex hotelier datorită dotărilor ultramoderne, a calităţii serviciilor oferite dar şi a personalului calificat.