Afecțiuni tratate la Bălțătești

Bălțătești sept. 12, 2019

Climatul staţiunii Bălţăteşti este temperat-continental, cu influenţe subcarpatice. Temperatura şi presiunea atmosferică au valori lunare medii moderate, iar vânturile au o frecvenţă mai scăzută decât în restul țării. Aerul bogat în ioni negativi şi clima blândă au efect reconfortant asupra organismului, iar temperatura medie anuală este de 8,2 grade C.

În ceea ce priveşte resursele termale, Bălţăteşti deţine un număr de 14 surse de apă minerală, ce poate fi folosită atât în cură externă, cât şi în cură internă. Aceste ape sărate de la Bălţăteşti provin,de fapt, de la contactul depozitelor cuaternare cu formaţiunea saliferă. În localitatea Bălţăteşti sunt trei zone în care aceste ape minerale sunt captate prin intermediul puţurilor şi fântânilor. Zona principală este cea din perimetrul staţiunii balneare, cea de-a doua zonă este situată pe pârâul Sărat, iar cea de-a treia se află în valea Arini. În această staţiune, sunt valorificate următoarele izvoare:

Bazinul nr.1 se alimentează din 3 izvoare cu o mineralizare totală de 218.508 mg/litru, un debit de 1 litru/secundă, cu o temperatură de 90C;

Bazinul nr.2 se alimentează din 2 izvoare proprii cu o mineralizare de 280.574 mg/litru, un debit de 0,5 litri/secundă, iar temperatura la izvor de 90C;

Sonda I IBF are o mineralizare totală de 287.481 mg/litru.

Din punct de vedere compoziţional, Bazinul nr. 2 şi Sonda I IBF au cel mai ridicat grad de mineralizare din ţară. Studiile efectuate de cercetători au arătat că efectul constituenţilor chimici produce asupra organismului efecte de hiperemie cutanată şi modificări osmotice.

Un alt factor de cură este sarea medicinală de Bălţăteşti, celebră în tratarea multor afecţiuni reumatismale şi ginecologice, fiind un produs natural obţinut pe cale industrială prin fierberea şi evaporarea apelor din izvoarele minerale. De cele mai multe ori, sarea de la Bălțăteşti se foloseşte în cură externă, fiind solicitată în special de pacienţii care nu au timpulnecesar pentru efectuarea tratamentului în staţiune. Cu sarea medicinalăde Bălţăteşti se pot realiza la domiciliu băi concentrate, băi diluate sau irigaţii vaginale. Pentru100 litri de apă, se adaugă trei kilograme de sare dizolvată înainte, într-un alt vas. Temperatura apei trebuie sa fie de aproximativ 37-38°, iar durata unei băi este de 20-30 minute. După această procedură, se recomandă un duş călduţ, timp de două minute.

Indicaţii terapeutice

La Băile Bălţăteşti se obţin de câţiva ani rezultate în tratarea:

  • Afecţiunilor aparatului locomotor (Arfroze, afecţiuni reumatismale inflamatorii cronice şi abarticulare, afecţiuni disco-radiculare, artroze, afecţiuni posttraumatice;
  • Boli ginecologice;
  • Afecţiuni neurologice (Afecţiuni ale nervilor periferici, paraliziile, parezele radiculare, plexale, polinevrite, sindromul de coada de cal, poliradiculopatii sechelare, sechele după poliomielita);
  • Afecţiuni asociate (Boli vasculare, afecţiuni dermatologice, boli profesionale, endocrine, bolile paratiroidelor, bolile testiculare, bolile hipofizei.

Staţiunea dispune de o bază de tratament pentru a putea realiza cure şi tratamente. Sanatoriul de balneofizioterapie şi recuperare medicală „Dr. Dimitrie Cantemir” pune la dispoziţia pacienţilor instalaţii moderne pentru electroterapie, duşuri, masaje, aerosoli, tratament ginecologic, de cultură fizică medicală şi recuperatorie, bazin de hidrokinetoterapie. La capitulul băi, Bălţăteşti se poate lăuda cu tratamentele cu apă clorosodică, completate de băi galvanice şi împachetări cu nămol de sediment.

Centrul a fost amenajat recent şi are dotări cu aparatură medicală modernă:  75 cabine de băi la cadă, 10 cabinete cu instalaţii, pentru procedurile electroterapeutice, instalaţii pentru aerosoli şi afuziuni, duşuri scoţiene, instalaţii pentru tratament ginecologic, cabinet pentru masaj şi împachetări cu parafină, sală de cultură fizică medicală, un bazin de hidrokinetoterapie de 85 mc.

Apele stațiunii Bălțătești au si anumite contraindicaţii:

  • Boli acute
  • Tumori maligne;
  • Boli infecțioase și contagioase;
  • Stări casetice,
  • TBC genital, sarcină patologică şi normală luna a III-a;
  • Boli ale sângelui, toxicomanii, alcoolism cronic.

Despre Bălţăteşti

Staţiunea Bălţăteşti se află în N-E judeţului Neamţ, în Depresiunea Neamţ, chiar între oraşele Piatra Neamţ (34 km distanţă) şi Târgu Neamţ (11 km distanţă). Staţiunea se află în Valea Sărată, fiind adăpostită de colinele din sud-vestul Depresiunii Neamţ. În vecinătatea comunei, se află localităţile Netezi, Suseni, Ghindăoani, Crăcăoani, Văratec şi Săcălușești. În localitatea Bălţăteşti, apele clorosodice sunt folosite cu succes pentru recuperarea medicală. Bălţăteşti se află la 34 km distanţă de Municipiul Piatra Neamţ şi la 11 km de oraşul Târgu Neamţ.

Afecțiunile tratate la Bălțătești

Istoric

Regiunea Bălţăteşti are o istorie îndelungată, fiind locuită din timpuri străvechi.Lemnul pădurilor, apele termale, clima blândă şi câmpurile înverzite ce asigurau hrana oilor şi vitelor au fost factorii cheie ce au dus la dezvoltarea economică a acestor locuri. După formarea statului feudal, în Depresiunea Neamţ au avut loc deplasări şi migraţii de populaţie, fapt ce a dus la creşterea numărului de aşezări şi la mărirea acestora. Astfel, la Bălţăteşti s-au stabilit mai multe persoane, formând aşezări precum: Ghindăoani, Ţuţuieni, Oslobeni. În anul 1918, comuna Bălţăteşti era formată din satul cu acelaşi nume, precum şi din localităţile Valea Arini, Valea Seacă, Mitocul-Bălan, având în total o demografie de 3.000 de locuitori. Despre existenţa izvoarelor minerale din Bălţăteşti s-a auzit pe la începutul secolului al XIX-lea, fiind analizate la început de către principii Cantacuzini. Câţiva ani mai târziu, în toată Moldova se duce apoi vestea despre efectele binefăcătoare ale Slatinei de la Bălţăteşti, devenind populară în rândul femeilor şi copiilor care veneau aici şi-şi îmbunătăţeau starea de spirit considerabil.

Tot în acea perioadă, în anul 1839 se realizează şi prima analiză a apelor minerale de către dr. U.Chihac şi prof. Franz Humpel, iar mai apoi, 11 ani mai târziu, Petre Poni, le studiază compoziția chimică. Persoana care a „înfiinţat” de fapt staţiunea Bălţăteşti, era la acea vreme şi primul medic calificat al băilor, dr. D.Cantemir.

În cadrul expoziţiilor internaţionale de la Paris (1901) şi Bucureşti (1903, 1906), apele staţiunii au fost premiate cu medalia de aur pentru apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magnezice. Aceste premii au dus la investiţii considerabile ce au constat în două hoteluri, cinci vile şi instalaţii moderne pentru realizarea băilor. La acea vreme, apele erau folosite cu succes în tratarea afecţiunilor ginecologice, reumatismului articular şi muscular cronic, gută, nevroze, rahitism, paralizii, precum şi pentru tratamentul căilor respiratorii. La data de 2 iulie 1948, Ministerul Afacerilor Interne de la acea vreme a situat staţiunea Bălţăteşti într-un clasament imediat după Băile Felix şi înaintea stațiunilor de la Covasna şi de la Borsec. Anii `70 au reprezentat momentul în care s-au început lucrările de demolare a vechii staţiunii şi de construire a actualelor băi şi a unităţilor de cazare şi masă.