Obiective turistice la Slănic Moldova

Istoria stațiunii Slănic Moldova

Orașul este unul modern, având origini din prima jumătate a secolului al XIX-lea.  În anul 1800, serdarul Mihăilucă a descoperit primele două izvoare minerale (nr. 1 și nr. 2). Iar în anul 1840 staţiunea apare pentru prima datã pe harta ţãrii sub denumirea de „Feredeiele Slănicului”.

 În anii 1804-1807, Mihalache Spiridon a început amenajrea locului descoperind izvoarele nr. 3, 4 și 5. Scriitorul Wilhem de Kotzebue şi-a petrecut vara anului 1885 la Slănic și a făcut mai multe cercetări. Astfel, a reuşit să adune dovezi şi să descrie în cartea sa întâmplările ce au dus la descoperirea primelor izvoare minerale din Valea Slănicului.

În anul 1974, Slănic-Moldova a fost declarată staţiune de interes internaţional și a devenit un centru modern de tratament hidromineral științific. De atunci încep să se facă lucrări, se construiesc poduri şi podeţe peste apa pârâului, astfel creându-se posibilitatea de a ajunge în pădure şi la Cascadă, se introduc cele mai moderne instalaţii de băi, inhalaţii şi pulverizaţii, pentru care se aduc aparatură şi specialişti străini, se construieşte uzina electrică şi o fântână cu apă de băut.

Obiective turistice în stațiunea Slănic Moldova

  • Cheile și cascada Slănicului – Potecile înguste şi umbroase, pe alocuri abrupte, de pe malul stâng al Slănicului, oferă un peisaj sălbatic şi captivant, fiind însă uşor de parcurs. Acestea alcătuiesc un traseu preferat de mulţi dintre turiştii care doresc să  imortalizeze o parte din spectacolul oferit de staţiune, în armonie cu susurul Cascadei. Cheile se desfăşoară de-a lungul a aproximativ 400 m în paralel cu şoseaua asfaltată, la o cotă inferioară, în dreptul restaurantului Cascada. O punte construită în faţa restaurantului uşurează trecerea pe malul stâng al râului. De la înălţimea de 20 m priveliştea este deosebit de frumoasă: cascada şi cheile.
  • Parcul din Slănic-Moldova are o suprafaţă de 4,16 ha şi oferă posibilitatea turiştilor de a petrece timpul liber într-un cadru încântător, contribuind, în acelaşi timp, la imaginea pozitivă a staţiunii. Este foarte bine îngrijit și cuprinde alei amenajate cu bănci printre copaci şi flori colorate, un foişor cu acelaşi stil arhitectural al ansamblului Cazinoului, fântâni arteziene şi cascade antropice, statui cu busturi ale unor personalităţi culturale româneşti.
Parcul din Slănic-Moldova
  • Curtea Domnească de la Bacău este un ansamblu format din ruinele vechii ale Curți Domnești, ruinele Turnului Locuință și Biserica „Precista”. Datează din vremea lui Ștefan cel Mare, când au fost construite Casa Domnească, Turnul Locuință de apărare, anexele și biserica domnească. Turnul locuință  avea rol de apărare al cetății și de supraveghere al celui mai important drum comercial ce lega Transilvania de Țara Românească. Acesta se află în partea sud-estică a ansamblului. Biserica „Precista” este construită din piatră și cărămidă. Reprezintă ultima construcție, având ziduri groase de 1,20 m. A fost sfințită pentru prima dată la 1 ianuarie 1491. Prima renovare i s-a făcut abia în 1641. Din anul 1907 biserica a fost declarată monument istoric. Ansamblul iconografic este foarte valoros datorită vechimii icoanelor.
  • Casa Memorială George Bacovia – situată demult pe strada Liceului la numărul 7, a reprezentat un punct de inspiraţie pentru opera sa „Note de primăvară”. Aici s-au adunat numeroase colecții literare astfel încât s-a transformat într-un adevărat muzeu literar. Casa poetului a fost deschisă pentru admiraţia publicului începând cu anul 1971. Printre colecţiile pe care le cuprinde Casa Memorială George Bacovia putem enumera documentarul video şi audio, surprinzând vocea şi chipul poetului atunci când îşi recita operele sale.
Casa Memorială George Bacovia
  • Cazinoul din Slănic-Moldova este un monument istoric cu o suprafață construită de 1.847 mp. A fost reabilitat total în anii 1994-1995.  A fost ridicat de către meșteri italieni în anii 1892-1894 în stilul Art Nouveau după planurile arhitectului ieșean George Sterian, împreună cu H. Rick. Din 1948 aici își are locul Casa de Cultură, dar și o sală de spectacole. Au mai fost deschise biblioteca orășenească și unități de servicii publice.

  • Mănăstirea Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt este o mănăstire ortodoxă cu obște de călugări ce se află în satul Cerdac. Este foarte aproape de oraşul turistic Băile Slănic și reprezintă un locaș sfânt de rugăciune. Iniţiativa înfiinţării acestei sfinte mănăstiri a avut-o Grigore Vasile și care, deși stabilit în America, a finanţat ridicarea construcţiilor. În anul 2000 s-a deschis şantierul pentru începerea lucrărilor.

Vegetația, flora și fauna

În regiunea Văii Slănicului, deşi înălţimea munţilor nu este aşa de mare, sunt reprezentate mai multe etaje de vegetaţie: păduri de fag, păduri de brad şi pajişti subalpine. Aici regăsim arinii și mesteacănul alb. Primăvara, pădurile de fag sunt pline de plante erbacee cu flori precum brânduşa de primăvară, ciuboţica cucului, clopoţei, garofiţe și viorele. O plantă rară, cu flori albe, care creşte în regiune este Saxifraga cymbelaria, numită popular „ochii şoricelului”. La marginea pădurilor creşte lumânărica, pe coasta defrişatã se regăsesc zmeurişurile, iar pe malurile pârâielor, alături de săgeata-apei, sunt tufe de izmă.

În pãdurile de conifere solul rămăne gol de vegetaţie ierboasă întrucât este umbră. Pe culmile mai înalte de 1100 m predomină bradul și molidul.

Pădurile din valea Slănicului sunt populate de vieţuitoare specifice pădurilor de munte: urşi, lupi, vulpi, mistreţi, veveriţe.

În locurile umede, pe văile pârâiaşelor afluente Slănicului, trăiesc vipere, guşteri şi şopârle de munte. În apele repezi ale Slănicului se regăsesc păstrăvul, lipanul şi alte specii ale apelor repezi de munte.

Booking.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *