Despre istoria stațiunii balneare Pucioasa și obiectivele sale turistice

Istoria stațiunei Pucioasa

Localitatea s-a format în jurul anului 1760 prin unirea așezărilor Șerbănești, Podurile de Jos și Podurile de Sus și satul Zărăfoaia. Însă în 1968, acestea au fost desființate și incluse în orașul propriu-zis, iar Pucioasa a devenit oraș al județului Dâmbovița.

Prima atestare documentară a orașului datează încă din anul 1649, figurând ca “Piatra Pucioasă”. Mai apare în documente în anii 1759 și în 1790 pe o hartă austriacă, iar în 1835 pe o hartă rusească.

După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de către un medic militar rus, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, căpătând această denumire datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor a continuat în 1873 odată cu participarea la Expoziția de la Viena. Atunci au avut prilejul de a fi analizate de specialiști austrieci. În 1875, Consiliul Județean a cumpărat un teren pentru amenajarea unor spații publice și patru ani mai a început construcția stabilimentului.

Staţiunea Pucioasa a devenit cunoscută pe harta ţării datorită apelor ei tămăduitoare, intrate în circuitul european. Academicianul Bernarth Lendwai Alfred le popularizează cu ocazia Expoziţiei de la Viena, din anul 1873, staţiunea noastră ocupând primul loc prin faptul că intregistra procentul cel mai mare de substanţe minerale la litru. Odată cu descoperirea acestor ape minerale, interesul pentru utilizarea lor a crescut constant, fiind în atenţia atât a medicilor şi chimiştilor romani, cât şi celor străini.

Vegetația, flora și fauna

Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferență de nivel de aproximativ 2400 m.Acestea sunt alcătuite din munți, în proporţie de 9%, dealuri 41% și câmpii 50%. Cea mai veche și mai înaltă unitate de relief este formată de munții Leaota și Bucegi, fiind situată în partea de nord a județului

În zona de munte vegetaţia este etajată, începând din zona dealurilor unde predomină pădurile de foioase şi continuând cu răşinoasele. În dealurile subcarpatice sunt prezente pădurile de foioase şi gorunete, în zonele de câmpie apar insular păduri de măceş şi corn, iar la nivelul solului predomină erbaceele.

Fauna este bogată şi diversă. În ceea ce priveşte zona montană, cele mai întâlnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistreţul şi râsul. Pe lângă acestea, se pot întâlni de asemenea mici vieţuitoare, păsări şi reptile. Pe culmile Bucegilor trăieşte capra neagră.

Zona de deal este populată de rozătoare. Cele mai reprezentative sunt: iepurele, jderul, veveriţa, dar şi unele carnivore precum ursul şi lupul.

 În zona cu silvostepă se regasesc rozătoare, reptile şi păsări, cum ar fi cocoşul şi coţofana.

Apele râurilor sunt populate de o varietate de specii de peşti, cei mai întâlniți fiind păstrăvul, cleanul şi mreana, iar în bălţi predomină carasul și crapul.

Obiective și atracții turistice

În centrul oraşului Pucioasa, la intersecţia Bulevardului Castanilor cu strada principală, numită pe vremuri Strada Regală, se află Muzeul de Etnografie adăpostit în ”Casa Dobrescu”. Expoziţia de etnografie care este amenajată în această casă oferă vizitatorilor o imagine autentică a muncii, inventivităţii şi sensibilităţii ţăranului român. Într-una din sălile de la parterul clădirii se regăsesc documente îngălbenite de trecerea timpului (acte de proprietate şi donaţie, foi de zestre, cărţi poştale şi fotografii) care ilustrează istoria scrisă şi nescrisă a comunităţii acestei aşezări, cum a reuşit să se transforme Pucioasa dintr-un sat neînsemnat într-o staţiune balneoclimaterică vestită în ţară, dar şi peste hotare. Tot în această sală, turiştii pot admira cadă de baie din lemn, un termometru care era folosit în măsurarea temperaturii apei şi o clepsidră cu care se înregistra durata unei băi care erau folosite pe vremuri. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, cum ar fi obiecte din lemn de uz casnic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog), dar şi cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) şi de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea).

Parcul Independenţei din Pucioasa reprezintă una dintre atracţiile principale ale oraşului. Acesta se află în partea de nord a centrului oraşului şi a fost amenajat de către veteranii din Războiul de Independență de la 1877–1878. A preluat numele de la Monumentul Eroilor Neamului, lucrare a sculptorului Liviu Brezeanu care este situată la intrarea în parc. Parcul este integrat în zona istorică a Staţiunii Pucioasa şi este situat la 300 m de bazele de tratament. Reprezintă o oază de verdeaţă, linişte şi răcoare pentru locuitorii oraşului, dar şi pentru turişti.

Lacul Pucioasa reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice ale județului Dâmbovița, fiind  punctul central de atracție al zonei. Acesta a fost construit în Subcarpații Prahovei, la o altitudine de aproximativ 400 de m, deservind cu apă potabilă locuitorilor stațiunii. A fost construit cu scopul de a acumula apa ce curgea pe râul Ialomița. Lacul este înconjurat de păduri de foioase şi conifere, cu o suprafaţă de 105 hectare. Adâncimea acestuia poate atinge uneori 30 m.

Curtea Domnească înglobează monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească este împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri şi datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân sub Vlad Ţepeş (anii 1456-1462). Între timp, casei domneşti i s-a mai adăugat încă una. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu au avut loc reconstrucţii care au durat 7 ani, ambele case fiind transformate într-un palat în stil brâncovenesc.

Complexul Muzeal “Curtea Domnească” cuprinde monumente de arhitectură medievală ce formează ansamblul Curţii domneşti, iar câteva dintre acestea adăpostesc expoziţii:

  • În turnul Chindiei: Dracula. (legenda şi adevăr istoric)
  • În biserica domnească: Colecţia de artă brâncoveneasca
  • În biserica Sf. Vineri – Colecţia de icoane.

Castelul „Iulia Haşdeu” din Câmpina a fost construit între anii 1893 și 1896. Este un muzeu construit de Bogdan Petriceicu Haşdeu în comemorarea fiicei sale, care a murit la 18 ani de tuberculoză. Iulia Haşdeu a fost primul român care a absolvit la Universitatea Sorbona din Franţa. Vizitatorii pot admira portretele membrilor familiei Haşdeu, obiectele familiei Haşdeu, fotografii și documente originale, mobilierul vechi, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog. De asemenea, vizitatorii pot intra şi în templul castelului, cel mai înalt turn, care are oglinzi paralele și un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află Statuia lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani, sau în camera cu cale, dedicată Iuliei Hașdeu, unde se află păpușa acesteia.

Castelul „Iulia Haşdeu”

Castelul Peleş a fost construit, după planurile arhitecților Johannes Schultz și Karel Liman la dorinţa regelui Carol I, pe malul stâng al pârâului Peleş într-un loc deosebit de pitoresc şi reprezintă unul dintre obiectivele cele mai căutate de pe Valea Prahovei. Castelul a deservit ca reşedinţa de vară a regilor României. Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter unic. Valoarea sa istorică îl face să fie unul dintre cele mai importante monumente de acest fel din Europa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În exterior, castelul este realizat în stilul Renaşterii germane. Cuprinde circa 160 de încăperi ce au stiluri variate (Renaştere germană, italiană, engleza, baroc german, Rococo francez, hispano-maur).

Cazare în stațiunea Pucioasa

În ceea ce priveşte cazarea, Pucioasa oferă posibilitatea turiştilor de a opta pentru hoteluri sau pensiuni, situate foarte aproape de staţiune.

Astfel, la Pucioasa, cazare găseşti la Hotel Turist **, care este situat în staţiune şi este format din două corpuri. Are o capacitate de 109 locuri în camere cu două paturi. În incinta hotelului există o bază de tratament care este dotată cu aparatura medicală adecvată diverselor proceduri de tratament (băi calde cu apă minerală, împachetări cu parafină, electroterapie, gimnastică medicală şi masaj, şi altele). Hotelul deţine de asemenea piscina acoperită, SPA şi teren de sport mixt.

Tot în lista de hoteluri, Pucioasa le oferă turiştilor posibilitatea de a opta pentru Hotel Ceres** ce pune la dispoziţie 107 camere cu două paturi şi 9 camere tip apartament de lux. Camerele de hotel sunt dotate cu televizoare, telefon şi grup sanitar propriu. Confortul este sporit, după exigentele turiştilor. Unitatea mai este dotată cu o sală de 40-50 de locuri pentru diferite întruniri sau conferinţe.

Turiştii pot opta şi pentru pensiuni. De exemplu, Pensiunea La Familia*** – „Răgaz de relaxare în familie”

Pensiunea are o capacitate de 4 camere duble şi 2 apartamente (au şi denumiri specifice: Arte, La Musica, Amore, Aqua, Lavanda, Nonna), living și bucătărie utilată corespunzător, gradină de meri și pruni, loc de joacă pentru copii, grătar şi internet.

Booking.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *